Descoperirile anului la Sarmizegetusa Regia. Săpături arheologice pe două terase din incinta sacră

Un nou edificiu pe terasa a X-a şi o parte din vechiul zid de susţinere al nivelului superior au ieşit la iveală în această vară, în urma cercetărilor arheologice din fosta capitală dacică. Din 25 iulie, specialişti de la trei muzee lucrează în două puncte ale sitului inclus în patrimoniul UNESCO.

 

„Anul acesta, cercetările arheologice de la Sarmizegetusa Regia s-au desfăşurat pe terasele a X-a, respectiv a IX-a, din zona sacră.

Pentru terasa a IX-a, obiectivul arheologic principal a constat în identificarea unui nou segment al zidului de susţinere.

Pentru terasa a X-a, obiectivul nostru a fost să identificăm ramificaţia căii de acces spre templul care, în Antichitate, se afla pe această terasă.

Am găsit aici un nou edificiu şi intenţia noastră este ca, în luna septembrie, să extindem foarte mult săpătura pentru a afla mai multe informaţii”, spune  Răzvan Mateescu, responsabilul ştiinţific al colectivului de cercetare al cetăţilor dacice.

 

Asta după ce, anul trecut, arheologii au reuşit să identifice vestigiile unui nou templu dacic, al optulea documentat pentru zona sacră de la Grădiştea de Munte, o descoperire care a modificat manualele de istorie.

Arheologii mai au de lucru în partea de est a săpăturii de pe terasa a X-a pentru a da de urma drumului către Templul mare de andezit, dar, în schimb, în săpătura din acest an au avut câteva surprize. „În primul rând, am identificat vechi intervenţii, pentru că în zonă s-a săpat în anii 50.

Le-am localizat şi le-am golit într-o primă fază, pentru a ajunge pe nivelul care nu este deranjat, nivelul antic”, povesteşte arheologul Ştefan Vasilache de la Muzeul Judeţean Mureş.

De aici, au început şi surprizele: „Pe acest nivel am avut uimirea să găsim fundaţia unei structuri: se vede clar rămășița acestei construcţii care a fost, cel mai probabil, dezafectată încă din Antichitate.

În faţa ei, se observă un şanţ care pleacă din această fundaţie, încă nu ştim exact ce este, doar l-am conturat şi urmează să îl golim. Atunci vom afla probabil motivul pentru care avem aici o astfel de amprentă, de o culoare diferită. În partea stângă, este o zonă unde am găsit lut mai compact amestecat cu pietre şi este posibil să provină tot din această structură, să fie poate, substrucţia unei podele.

După limitele care s-au conturat, am putea presupune o compartimentare a acestei structuri”, povesteşte arheologul. În urma săpăturii au ieşit la iveală fragmente de ceramică, piese de metal şi de construcţii. „Avem indicii că structura era tencuită, se folosea pământ, chirpici, iar, pe o parte a fragmentelor găsite, se vede clar lipitura pe nuiele”, explică Ştefan Vasilache, care lucrează pe şantierul arheologic de la Sarmizegetusa Regia, încă din anul 2011, din vremea studenţiei.

În această săpătură, s-au găsit şi destule piese mici dintr-un mozaic: „Asta înseamnă că în zonă a existat o pardoseală care avea mozaic. Bucăţile sunt din marmură din două culori. Da, dacii foloseau şi marmura ca material de construcţii”, detaliază Răzvan Mateescu.

Pentru că nu se cunoaşte funcţionalitatea acestei construcţii interesante din apropierea templului, arheologii au decis să revină pe sit în luna septembrie. „Acum curăţăm acest nivel antic pe care am ajuns, este un nivel format dintr-un strat de sfărâmătură, care cu siguranţă, a fost un alt nivel de amenajare făcut de daci. Un rest din această structură a ieşit la iveală în anii 50, dar la o scară mult mai mică, în colţul de nord-vest.

Acum, că am găsit amprenta mult mai mare a unui zid, putem completa informaţiile şi, după finalizare, să avem şi o interpretare. Pentru a ajunge la o concluzie sigură, trebuie extinsă suprafaţa de cercetare, să vedem toată structura, în toată desfăşurarea ei”, explică arheologul de la Târgu Mureş.

Pe terasa a IX-a, acolo unde, în anii precedenţi, arheologii au descoperit continuarea drumului pavat şi un nou templu, colectivul de cercetare a decis să continue săpăturile către terasa inferioară. Munca nu a fost deloc uşoară din moment ce  au trebuit date la o parte tone întregi de pământ.

Strădania nu a fost zadarnică din moment ce recent a ieşit la iveală o parte din vechiul zid de susţinere al terasei: „Aici se continuă săpătura de anul trecut făcută pentru a vedea configuraţia terasei IX şi să completăm situaţia arheologică documentată începând din anul 2017. După multe zile, în care oamenii au muncit sârguincios, pe căldură sau grăbiţi de ploaie, am reuşit!

Acum avem indicii destul de clare că avem zidul de susţinere al terasei, documentat şi de profesorii Constantin Daicoviciu şi Ioan Glodariu, la vremea lor, dar, pe alt tronson, mai sus. Zilele următoare probabil că vom obţine o imagine mult mai bună al lui aici, în săpătura din acest an. Avem deja un bloc de calcar identificat şi câteva pietre de micaşist care probabil fac parte din emplecton, adică umplutura zidului”, spune dr. Cătălin Cristescu, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

 

Specialiştii din colectivul de cercetare spun că acest zid de susţinere al terasei IX a fost ridicat în secolul I î.Ch şi era cu siguranţă maiestuos datorită dimensiunilor sale şi spectaculos datorită culorii calde a calcarului. „Cu siguranţă, avea câţiva metri înălţime în Antichitate, când a fost făcut pentru a susţine terasa pe care ne aflăm acum. Am aflat şi anii trecuţi asta – zidul, la un moment dat, este dezafectat şi sunt aduse aici cantităţi semnificative de lut, de pământ şi de sfărâmătură de micaşist, care este roca locală, pentru a se realiza un strat, care arăta ca un soi de doboş, prin care constructorii au supraînălţat vechea terasă şi au extins-o peste vechiul zid. Astfel s-a produs o modificare importantă a terenului”, adaugă Cristescu.

 

Toţi cei care au muncit pe terasa IX sunt impresionaţi de modul în care s-a muncit şi de amploarea lucrării, care trebuie să fi mobilizat foarte multă forţă de muncă. Practic, pe vremea Regelui Decebal, s-a produs înălţarea locului cu peste doi metri, pe o suprafaţă extinsă. Dacă micaşistul este roca locală, pământul a trebuit şi el cărat, apoi lutul adus de pe vale.

Arheologii spun că straturile care alternează sunt excepţional suprapuse şi perfect tasate. Răspunsul la întrebarea „de ce?” s-a descoperit deja: „În ultima fază de funcţionare a terasei, am documentat existenţa aici a unui templu, un edificiu monumental”, povesteşte Cătălin Cristescu.

Campania arheologică 2022 este susţinută cu fonduri de la Ministerul Culturii (35 de mii de lei), dar cea mai mare parte a finanţării vine de la Consiliul Judeţean Hunedoara, care a alocat pentru cercetările din cetăţile dacice 150 de mii de lei. Descoperirile sunt atât de incitante, încât arheologii au decis să continue săpătura şi în luna septembrie, deşi iniţial, era prevăzut ca finalul să fie în 25 august.

Istoricii îşi doresc să scoată la iveală vestigiile complete de pe vremea dacilor, pentru ca informaţia arheologică să poată fi interpretată. „Nu ştim încă ce este acest edificiu de pe terasa a X-a, este imposibil să ne pronunţăm acum – poate fi o anexă a Templului mare de andezit descoperit în anul 1950 sau poate fi cu totul altceva.

Avem deocamdată o latură de opt metri a unei construcţii ridicată la începutul secolului II d. Ch, ultima fază de la Regia. Când vom avea decopertată întreaga suprafaţă, ne vom face o idee despre ceea ce aveau dacii aici pe această suprafaţă care, până acum, a rămas necercetată”, spune Răzvan Mateescu.

La săpătura din acest an lucrează, sub coordonarea Universităţii Babeş-Bolyai, specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Judeţean Mureş, studenţi, dar şi muncitori angajaţi din comunitatea locală, plus doi arheologi de la Direcţia Generală de Administrare Monumente şi Promovare Turistică a judeţului Hunedoara.

Sâmbătă, 20 august 2022, la Sarmizegetusa Regia va fi „Ziua porţilor deschise”. Între orele 9 şi 19, vizitatorii vor intra gratuit, vor avea parte de ghidaje, dar vor putea vedea cele mai recente descoperiri şi asculta explicaţiile arheologiilor, care le vor sta la dispoziţie întreaga zi.

 

Laura OANA