VREI SĂ ȘTII DACĂ TRĂIEȘTI DECENT? Citește și află!

Cum statul român a renunțat de mult să mai calculeze nevoile românilor, coșul de necesitate, probabil înspăimântat să mai dea cetățeanului măsura reală a sărăciei în care trăiește, credem că nu ar fi lipsit de utilitate să publicăm măcar o schiță orientativă a limitelor decenței din viața noastră.

Nu vom lungi inutil textul cu calcule și grafice, ci vom propune doar câteva repere.

În primul rând, trebuie să spunem că 1,5 milioane de români (cel puțin) lucrează pe salariul minim. Asta înseamnă că primesc în mână 1.524 lei dintr-un salariu brut de 2.550 de lei, după majorarea de 10,8% intrată în vigoare la începutul anului.

Cei care au primit deja facturile la gaz din această iarnă – mai ales cei care nu beneficiază de compensare (majoritatea) și care plătesc între 700 și 1200 de lei doar pe o factură! – cred că renunță din start la a-și mai evalua „decența vieții”…

Dar să mergem mai departe.

Instituția Avocatul Poporului a publicat, în ianuarie 2022, un raport care folosește un studiu realist, serios, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert România, la care au lucrat cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) şi Syndex România, actualizat în toamna lui 2021.

În acest raport, apare o concluzie simplă și ușor de înțeles: valoarea unui coș MINIM pentru un trai decent în România ar trebuie să fie:

• 2.708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură;
• 4.417 lei pe lună pentru o familie de doi adulți fără copii;
• 5.993 lei pe lună pentru o familie de doi adulți și un copil;
• 7.234 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi doi copii.

Evident, conform acestor date – care nu iau în calcul presiunea suplimentară a exploziei prețurilor la energie și combustibil, deloc neglijabilă -, pentru a duce un trai decent, un adult care are salariul minim pe economie ar trebui să mai facă rost (cum?, de unde?) de cel puțin 1.184 lei. Dacă are și familie și e singurul care lucrează, e condamnat la un trai subuman.

Numai că problema nu se reduce la posesorul salariului minim pe economie – nu mai vorbim despre pensionari, care trebuie să aleagă între a mânca și a plăti facturi și medicamente –, presiunea urcând și către românii care ar trebui să constituie o clasă medie dar nu au nicio șansă.

Folosind datele de mai sus, vă puteți analiza singuri starea de „decentă” în care trăiți (evident, sunt șterse de pe listă „mai beau o bere cu amicii”, „mai fumez o țigară”, „mai repar mașina sau prin casă”, „mai merg la un restaurant măcar o dată pe trimestru”, „mai cumpăr o carte” etc.).

Sursă foto: Harvard Kennedy School