VREAU SĂ ȘTIU: Ce este Planul Național de Redresare și Reziliență

Subiect la ordinea zilei în toate sursele de informare, Planul Național de Redresare și Reziliență este, în fapt, o mare necunoscută pentru majoritatea cetățenilor români. Se fac dezbateri, se transmit știri privind discuțiile legate de acest plan, dar nimeni nu explică, limpede, ce înseamnă. Inclusiv mai mulți cititori REPLICA ne-au rugat să deslușim această „dilemă” cu nume pompos. Încercăm să facem puțină lumină asupra subiectului.

 

Înainte de toate: ce e cu Reziliența

Folosit doar specializat, în câteva domenii, termenul „reziliență” este cvasinecunoscut românilor. El provine dintr-o structură latină, „re-silio”, cu înțeles brut de „rezistență”, „ricoșeu”, „replică”, „revenire” după un șoc sau o lovitură, „reactivare”, chiar „adaptare”/ „răspuns” la condiții neprielnice.

În psihologie, reziliența este capacitatea unei persoane de a se adapta rapid, prin învățare, și cu puțin stres unui eveniment tragic, unor probleme sau eșecuri.

Mai există și reziliența organizațională, care este definită ca abilitatea de recuperare sau acomodare rapidă la situații nefavorabile sau schimbări. Tocmai această ultimă definiție se apropie cel mai bine de sensul în care termenul este folosit în planul național despre care vorbim.

Așadar, sintetic, în formularea noastră, este vorba de un plan național (parte a unuia la nivel european) de redresare economică și ieșire cu cele mai bune soluții, inclusiv sociale, din criza provocată de pandemie, acest plan generând și o pregătire specială pentru o mai bună abordare a situațiilor de criză de acest fel în viitor.

 

Un instrument financiar special

Revenind la explicațiile tehnice, în fapt, Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar (#NextGenerationEU), în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021 -2027.

Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.
Pilonul principal al #NextGenerationEU este Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) care are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.

 

Care este scopul MRR

Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din: granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro și împrumuturi de până la 360 miliarde euro.

 

De câți bani beneficiază România

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

 

Ce face România pentru a primii banii

Banii există, mecanismul așijderea dar, pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR, fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziția spre o economie verde

Transformarea digitală

Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă

Coeziunea socială și teritorială

Sănătate și reziliență instituțională

Copii, tineri, educație și competențe.

 

Termen de predare

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 30 aprilie 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului național.

Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.

 

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

Transportul

Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde

Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism

Agricultura și dezvoltarea rurală

Sănătate

Educație

Mediul de afaceri

Cercetare, inovare, digitalizare

Îmbunătățirea fondului construit

Reziliență în situații de criză

Sursă informații: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene