Voluntari pentru istorie și turism
Un drum cu importanță istorică, dar și turistică, ce a fost năpădit de bălării a fost curățat de voluntari. Drumul pavat care ducea spre termele romane de la Germisara a fost curățat de membri ai Asociației „Terra Dacica Aeterna” și mai mulți voluntari. De ani de zile drumul se afla sub stăpânirea vegetației.
„Drumul, în lungime de 165 metri, era de ani buni năpădit de vegetație, în anumite porțiuni fiind ilizibil. După îndeplinirea acestui obiectiv, ne-am deplasat la castrul Germisara (de lângă malul Mureșului, în apropiere de localitatea Cigmău) unde a fost realizată o acțiune de defrișare parțială. Suntem bucuroși că prin aceste acțiuni am contribuit la punerea în valoare a acestor două monumente antice”, au informat reprezentanții Asociației „Terra Dacica Aeterna”.
„Drumul roman avea rol de legătură cu castrul de la Cigmău, fiind un drum pavat cu dale poligonale (via silica strata), iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are și 70 de centimetri, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor până acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale. În epoca romană, drumurile amenajate erau generic numite “via stratae”, deoarece erau construite din mai multe straturi. În prezent mai există doar această porțiune în lungime de 165 metri. Drumul roman este de o inestimabilă valoare istorică, iar azi acesta poate fi parcurs de drumeți și turiști care iubesc călătoriile în aer curat pe un traseu încărcat de istorie”, mai menționează reprezentanții Asociației „Terra Dacica Aeterna”.
Castrul roman de la Cigmău datează din secolul al doilea și avea rol de pază și apărare a drumului care unea Ulpia Traian Sarmizegetusa și Micia (actuala zonă Vețel) cu Apulum (Alba Iulia de astăzi) și „Drumul Aurului”, ce mergea spre Săcărâmb și Albunus Maior (Roșia Montană). Localizarea aproximativă a castrului s-a făcut spre sfârșitul secolului XIX, odată cu apariția primelor monumente sculpturale, fragmente epigrafice, monede, țigle și cărămizi cu ștampilă. Suprafața platoului pe care s-a identificat castrul este de peste trei hectare. Cercetarea arheologică începută în anul 2000 a reușit să contureze dimensiunea castrului de 320×120 metri.
Monika BACIU
