Vis italian pe plai hunedorean. Raiul de pe Valea Mureşului

Un lung şir de coroane înflorite te poartă către tărâmul unde miracolul este înfăptuit. Îmbodobiţi în puzderii de petale roz, cu obrajii îmbujoraţi, pomii îşi întind braţele pline de-a lungul drumului şi se răsfaţă în soare. Câteodată vântul le dă fiori, alteori îi porneşte într-un vals ameţitor. Parcă eşti într-o sală regală de bal unde trene fastuoase se întrec să îţi răpescă privirile: broderia delicată în tonuri rozalii e punctată de frunzuliţe bordo, proaspăt ivite şi tivite mătăsos peste asprul scoarţei de prunus nigra. Susurul apei, albine harnice şi păsări vesele înalţă note în simfonia de martie. Aerul e un potop parfumat care te face să închizi ochii şi să respiri prima aroma desăvârşită a anului.  La „I Giardini di Zoe”, corcoduşii s-au aliniat ca să te conducă în plină primăvară.

Zecile de pomi ornamentali sunt doar începutul unei poveşti pe care simţurile o descifrează cu încântare. Mirarea e aici la tot pasul. Dealul cu livezi şi căpiţe de fân din marginea satului Banpotoc s-a transformat într-o grădină demnă de orice inimă de regat.

Un spaţiu aristocratic îşi întinde aleile curate şi milimetric îngrijite printre peisaje atât de bine plănuite încât fiecare pas îţi descoperă noi colţuri, privelişti şi specii de plante. Toate nuanţele şi texturile lumii par adunate aici şi apoi aşezate în locul potrivit: ar putea fi o faptă de înaltă magie, dacă nu ar fi o grădină închipuită dintr-un vis italian şi făptuită cu multă trudă.

Coloane nobile sprijină intrarea în templul unde natura este îmblânzită şi aşezată în felurite forme care aduc o geometrie colorată incredibilă. Spaţii decupate artistic, cu dreptunghiuri ample, adăpostesc fântâni cu spirale de piatră de unde apa se revarsă răcoritor. Şi apoi liniile exacte izbucnesc în siluete de arbori sau se întind în garduri de piatră ori de arbuşti, se înalţă în coloanele coniferelor sau se astâmpără în arbuşti încărcaţi de flori. Şiruri întregi de lalele colorează poalele grădinii cu coroane mari de flori încărcate de polen şi vrajă. Unele par cupe de îngheţată, altele au pânze arcuite sau au mingi de petale iscate dintre frunzele verzi picurate cu ruginiu. Dacă le înţelegi mesajul şi te laşi purtat pe calea lor, florile te conduc către locuri ascunse unde poţi zăbovi alene pe bănci sau îţi deschid calea către alte colţuri unde suratele lor, zambilele, fac spectacol şi culori vii se ridică în arome puternice. Alături, câteva exemplare superbe de fritillaria îşi înalţă clopoţeii zburliţi şi portocalii deasupra potopului de flori.

Acesta este “Raiul lui Giovanni Salvatelli”, rodul a două decenii de gânduri, căutări, planuri şi investiţii. Doar grădina în plan drept cu „I giardini delle tre fontane” este inspirată din perioada renaşterii, în rest, totul este aranjat după cum a simţit proprietarul că trebuie să modeleze spaţiul . “Eu iubesc toate grădinile, dar acest loc îl iubesc cel mai mult pentru că îmi dă o bucurie nemăsurată, un loc care are o energie bună, îţi dă o stare de bine”, mărturiseşte acesta. În doar câţiva ani, a reuşit să facă din „I Giardini di Zoe” o locaţie turistică de neratat unde primăvara îşi desface milioanele de petale.

Boboci mărunţi, rochiţe rafinate, ramuri cu ciorchini grei şi creste zburlite îşi combină textura. Mâini pricepute taie harnic şi îndreaptă izbucnirea vie a primăverii. Chiar şi aşa, în locul atent plănuit, cu soiuri aduse de peste mări şi ţări, câteva ţărăncuţe îşi găsesc loc bun de înflorit: bănuţi albi presară gazonul perfect, câteva urzicuţe se întind movulii la soare, sălăţica se grăbeşte să înflorească galbenă şi spornică, ciuboţica cucului străjuie la umbra tufişurilor de forsiţia, care umplu decorul cu a lor “ploaie de aur”. Alături, mai multe exemplare de tisă au înflorit şi pungi întregi de polen se adăpostesc printre acele lucioase şi verzi. Trandafirii îşi înalţă mugurii spre cer, lavanda se trezeşte, iar cireşii se pregătesc să îşi desfăşoare farmecul alb. Deasupra grădinilor, cerul se arcuieşte azuriu şi îşi împodobeşte albastrul cu nori dalbi. Oriunde priveşti, e atâta primavară!

În fiecare an, sunt noi şi noi surprize, de la plăntuţe, la elemente arhitectonice surprinzătoare: „Pentru această primăvară, la „I Giardini di Zoe” ne-am pregătit cu peste 35 de mii de bulbi de lalele plantate de astă toamnă, diverse specii şi culori, tot ce am gasit noutăţi în Olanda, Italia”, povesteşte Ramona Morar, administratorul locului.  Grădina este decorată cu piese masive de piatră sau metal, care întruchipează fântâni artizanale, coloane suple, lei fioroşi sau vase impunătoare. Travertivul autohton, care dă căldură locului, este completat cu „peperino”, un soi de rocă vulcanică adusă din Italia. Grădina devine astfel o îmbinare perfectă între natură şi arhitectură. În vara anului trecut a fost adusă o piesă impunătoare, tăiată în travertin, care va deveni ansamblul „La bocca della verità”, se lucrează la “grădina în oglindă”, dar şi la decorarea altor spaţii: “Planurile de viitor sunt foarte multe: domnul Giovanni extinde pe alte patru hectare, a adus deja câteva sculpturi. S-a decis să achiziţioneze din Italia o replică a unei sculpturi celebre a lui Bernini, „Ratto din Proserpina” şi intenţionează să aducă aici şi alte replici ale unor lucrări vestite”, spune Ramona Morar.

La „I Giardini di Zoe”, munca nu se opreşte niciodată şi nici ambiţiile proprietarului italian. Giovanni Salvatelli lucrează la amenajarea acestui loc din anul 2003: “Am făcut asta pentru că m-am gândit să las în urma mea, în România, ceva frumos. De la început m-am simţit aici ca un oaspete, bine primit, şi dacă am putut să fac ceva important, care să dureze, asta a fost plăcerea mea. A fost multă muncă şi urmează şi mai multă.” Într-un loc al grădinii în plan drept, italianul a construit o casă fermecătoare, care se potriveşte perfect locului şi nu epatează cu lux sau structuri măreţe. Este o adevărată lecţie de bun gust. Micuţa terasă umbrită, cu scaune de metal şi flori, te invită parcă să savurezi viaţa şi să îţi oferi câteva momente de “dolce far niente”.

O plimbare prin “Raiul de la Banpotoc” poate fi o experienţă vindecătoare. Aici, poţi lăsa liniştea să te înconjoare, aromaterapia să te învăluie, culorile să îţi dea din nuanţele lor de bine. Sufletul îşi poate oferi răgazul necesar pentru o mângâiere, îşi poate deschide aripile pentru a cuprinde frumuseţea şi curăţenia locurilor. Din ploaia de petale adusă de vântul primăverii, poţi poposi să admiri hărnicia oamenilor şi respectul lor pentru munca bine făcută. Şi uneori poţi surprinde momente înduioşătoare, când grădinarul lasă deoparte unealta şi îi oferă căţelului o porţie zdravănă de joacă şi mângâiere.

Extinderea spaţiului pe încă patru  hectare înseamnă, de fapt, dublarea suprafeţei grădinii care atrage deja cohorte de vizitatori în plin sezon. Ajunşi aici din toată ţara şi chiar din străinătate, oamenii se bucură de amenajările gândite încât să ofere ba intimidate, ba să deschidă ochiului spaţii largi unde privirea poate acum cutreierea zarea înflorită până la crestele înzăpezite ale Retezatului. „I Giardini di Zoe” aprinde în fiecare un dor negrăit de rai şi este o lecţie purtată până la noi de vorbele lui Hermann Hesse: „Acum este momentul să te asculţi, îngrijeşte-ţi grădina cu atenţie până când noi flori, noi binecuvântări pot înflori.”

Laura OANA

GALERIE FOTO