„Victoria” populistă a BREXIT-ului aruncă Marea Britanie în haos și necunoscut
”Cei care dau explicații că putem trăi fără probleme fără Europa, că totul va fi bine și că asta va aduce mulți bani acasă, sunt mincinoși. Iar asta este cu atât mai adevărat cu cât ei au plecat a doua zi pentru a nu trebui să se confrunte cu această problemă„.
Excelentă declarația președintelui Macron referitoare la BREXIT și la promotorii lui marcanți, Nigel Farage, Boris Johnson, David Cameron care, după ce s-au cocoțat electoral iresponsabil împingând din răsputeri tema ruperii Marii Britanii de Uniunea Europeană, au făcut apoi proba supremei lașități fugind de orice răspundere privitor la efectele colosalului eveniment pe care l-au provocat. Iar astăzi, după ce o mână de populiști au aruncat piatra în lac, o mie de deștepți nu găsesc soluții să o scoată.
Trecut neobservat ca urmare a răfuielilor politice în desfășurare de la noi, summitul european de la Salzburg din această săptămână a marcat un eveniment important pe agenda BREXITULUI. Uniunea Europeană a respins propunerile Londrei privitoare la partajul din acest divorț. Practic, pe moment, planul britanic este mort.
Frontiera cu Republica Irlanda, cuiul lui Pepelea
Părțile implicate declară că negocierile privitoare la despărțire au făcut progrese notabile până acum. Există însă o problemă care pare imposibil de soluționat: frontiera dintre Marea Britanie și Republica Irlanda. Odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, cei 500 km care separă provincia britanică Irlanda de Nord de Republica Irlanda vor trebui să devină graniță terestră fermă. Având în vedere faptul că Londra a decis să părăsească piața unică și uniunea vamală, vor dispărea libertatea de mișcare și standardele comune privitoare la taxele vamale între Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, și Republica Irlanda. Prin urmare, se vor impune controale la frontieră. În prezent, între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, ambele componente ale UE, există doar o frontieră formală care permite tranzitarea fluentă a circa 300.000 de persoane zilnic și comerț liber de orice taxe vamale.
Marea Britanie refuză categoric apariția unei frontiere vamale controlate cu Republica Irlanda. S-a relevat atunci o posibilă soluție care are în vizor acordarea unui statut special provinciei britanice Irlanda de Nord. Aici însă viziunea UK este total diferită față de abordarea Uniunii Europene.
Cum vede UE rezolvarea problemei?
Uniunea Europeană dorește ca Irlanda de Nord să aibă un statut special. În esență, aceasta ar însemna ca legile UE să opereze aici și pe mai departe, iar între Irlanda de Nord și restul Regatului Unit să se stabilească o frontieră vamală. Formal, pentru a nu bloca negocierile care au urmat, Londra a acceptat anul trecut această soluție numită ”plasă de siguranță” sau ”backstop”, aplicabilă doar în ipoteza unui divorț dur, ”hard-Brexit”. În cursul săptămânii recent încheiate s-a văzut însă că guvernul britanic respinge această soluție care, punând o graniță vamală între Marea Britanie și provincia sa Irlanda de Nord, este considerată o amenințare la integritatea teritorială a Regatului Unit.
Cum ar vrea Albionul?
La summitul european de la Salzburg, premierul britanic Theresa May a propus ca întreg Regatul Unit să primească o perioadă de timp statutul special pe care UE îl vede aplicat doar Irlandei de Nord. În plus, Marea Britanie propune și un acord vamal simplificat în care regatul ar urma să colecteze drepturi vamale impuse bunurilor care intră pe teritoriul său şi sunt destinate UE şi ar aplica propriile taxe importurilor provenind din ţări terţe.
Ambele propuneri au fost respinse de Bruxelles. Motivul? Pun în pericol principiile pieței unice europene. Frustrările Marii Britanii au fost exprimate clar într-un discurs al premierului May care a iterat decizia guvernului său de a nu permite apariția unei frontiere vamale cu Republica Irlanda și de a nu permite un nou referendum privitor la tema ieșirii Marii Britanii din UE.
Ce mai poate urma?
Prin lege, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la ora 23:00 GMT pe 29 martie 2019, la exact doi ani din ziua în care guvernul a notificat UE intenția de a renunța, declanșând articolul 50 din Tratatul de la Lisabona al UE. Dar dacă nu va exista nici o înțelegere sau Parlamentul Marii Britanii va respinge o altă înțelegere pe care o consideră necorespunzătoare, suntem pe un teritoriu neexplorat și este imposibil să spunem cu certitudine ce se va întâmpla în continuare. Doamna May a insistat că rezultatul referendumului din 2016 nu va fi răsturnat, dar dacă Parlamentul nu poate ajunge la un acord cu privire la ce fel de Brexit dorește, un nou vot public ar putea deveni singura modalitate de a elimina impasul. Există un număr din ce în ce mai mare de oameni în Marea Britanie care cred că asta este soluția.
Pe de altă parte, unii lideri europeni consideră că Brexitul poate fi oprit, însă, în lipsa unui referendum, singurul mod în care ar putea să se întâmple acest lucru este dacă ar exista alegeri generale în Marea Britanie înainte de 29 martie anul viitor. Un nou guvern cu majoritate ar avea puterea de a întârzia sau de a inversa procesul. Dacă va dori însă să inverseze rezultatul Referendumului din 2016 este cu totul altă discuție.
Un singur lucru este însă cert. De cum va evolua Marea Britanie după ieșirea ei din Uniunea Europeană va depinde mult succesul sau insuccesul politicilor populiste care prind tot mai mult contur în spațiul european. Pentru că un Regat Unit mai prosper, mai liber, și mai ferice post Brexit va fi argumentul forte în eutanasierea UE.
Marea Britanie și-a asumat rolul ingrat de a fi cobaiul acestui experiment…
Adrian SĂLĂGEAN
