Versanții de pe DN 7A vor fi consolidați
Guvernul a adoptat proiectul de hotărâre pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenți obiectivului de investiții „Consolidare şi protecţie versanţi DN 7A km 63+200 – km 86+601”.
„Drumul național DN 7A, pe sectorul studiat, în lungime de 21,932 km, este încadrat în clasa tehnică IV, sectorul reprezentând drumul de contur al lacului Vidra, la poalele Munţilor Latoriţei şi Munţilor Lotrului. Obiectivul are indicatorii tehnico-economici aprobati prin Hotărârea Guvernului nr. 322/2016, cu finanţarea preconizată a se realiza în cadrul contractului de împrumut F1 23.371 acordat de Banca Europeană de Investiţii – care în prezent este încheiat, fară a fi asigurat fonduri şi pentru acest obiectiv. Documentaţia elaborată anterior pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici a fost realizată luând în considerare lucrarile demarate din anul 2008, nefinalizate datorită rezilierii în anul 2013 a contractului de lucrări şi a restului rămas de executat. Capacitătile tehnice iniţiale erau: lungime sector drum = 22,041 km; lăţime platformă drum = 8 m; 6 poduri noi; 1 pod reabilitat. Pentru reluarea lucrarilor şi finalizarea obiectivului au fost realizate în anul 2020 expertize tehnice, pe specialităţi: drumuri; consolidări; poduri, pentru stabilirea stării actuale a drumului şi a necesarului de realizat. Ȋn baza acestora şi a studiilor de teren a fost revizuit şi actualizat proiectul, fiind stabilite soluţiile tehnice pentru rest de executat, adaptate normelor, normativelor tehnice în vigoare şi costurilor actuale”, arată documentul.
Degradările constatate şi situaţia existentă pe sectorul de drum studiat sunt următoarele: faianţări cu un nivel ridicat de severitate; fisuri, crăpături longitudinale; făgaşe majoritatea peste 5,00 cm; văluriri; suprafeţe exudate; ciupituri; cedări de acostamente; şanţuri rigole colmatate; podeţe parţial executate care nu prezintă degradări majore sau defecte care să nu permită continuarea lucrărilor, sunt identificate lucrări de întreţinere de tipul plombări şi covoare extinse. Zidurile de sprijin degradate şi cu înălţimi prea mici, cu materiale scurse peste coronament, fapt ce conduce şi la colmatarea masivă a şanţurilor; barbacane nefunctionale; deplasări de tronsoane în zona rosturilor; cedări locale ca urmare a răsturnării carcaselor; rupere de terasamente. Podurile prezintă beton cu aspect friabil; defecte de suprafaţă ale feţei văzute; coroziunea armăturilor; pete de rugină; reduceri de secţiunii ale unor elemente; infiltraţii; segregări ale betonului; absenţa casiurilor, scărilor şi a şanţurilor pereate la piciorul taluzelor; albia în zona podurilor este neamenajată şi cu depuneri de material. Podeţele sunt în mare parte parţial executate, cu structură din elemente prefabricate pentru care nu s-au turnat timpanele monolite şi aripile, nu s-au realizat camerele de cădere.
Monika BACIU
