Valea Jiului, de la minerit la tranziție

AHK România, reprezentanța oficială a economiei germane, este un partener de încredere pentru autorități și companii în încercarea de a transforma substanțial Valea Jiului, de la o fostă regiune carboniferă la o regiune în care alte industrii mai puțin poluante se pot dezvolta și aduce prosperitate. Acesta a fost mesajul directorului general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Sebastian Metz, în deschiderea conferinței „Schimbare structurală și revitalizarea în era post-minerit”, desfășurată la Timișoara. Un pas înainte spre aceste transformări a fost inițierea unei vizite de afaceri în Valea Jiului, la care au participat companii germane din domenii precum arhitectură, amenajare urbană, consultanță, inginerie mecanică, servicii de vopsitorie și lăcuire, renovări interioare.

„Activități precum extragerea cărbunelui sunt învechite și pe cale de dispariție în industria energetică. Ne implicăm și susținem România cu know-how și tehnologie pentru a încheia cu succes acest proces de tranziție și pentru a dezvolta proiecte care să rezoneze cu alte zone ale economiei. Există fonduri generoase la nivel european pentru astfel de proiecte, iar în Valea Jiului sunt patru-cinci mii de persoane în situații dezavantajate și trebuie construit un viitor pentru aceste persoane”, a adăugat Metz.

La o discuție panel în cadrul conferinței, prefectul de Hunedoara, Călin Petru Marian, a făcut o trecere în revistă a situației economice a județului din ultimii 30 de ani, arătând că din cauza închiderii minelor, au dispărut mii de locuri de muncă, Hunedoara având una dintre cele mai mari cote de migrație din Uniunea Europeană. Spre deosebire de ultimii ani, acum există fonduri europene ce pot fi accesate: aproximativ un miliard de euro pentru transformări structurale la nivel regional și încă 500 milioane de euro doar pentru județul Hunedoara.

„Germania a trecut peste această tranziție în urmă cu 30-40 de ani. Mă bucur că veniți cu concepte inedite de transformare, cu idei pentru a integra populația existentă. Împreună cu autoritățile locale veți putea să dați plusvaloare Văii Jiului și întregului județ Hunedoara. Noi, ca administrație publică, suntem deschiși la dezvoltarea economică. Avem resurse umane, suntem în parteneriate cu mediul privat, avem resurse financiare și este important ca acești bani să fie consumați pentru a da plusvaloare societății”, a spus Călin Petru Marian.

La rândul său, Alexandru Kelemen, director executiv al Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, a menționat că pentru a „restarta Valea Jiului”, diversificarea economică este esențială.

„Treaba noastră este să creăm un climat investițional sănătos, să fim o resursă pentru administrația publică și pentru investitori”, a explicat el rolul asociației pe care o conduce.

O resursă asemănătoare este și Asociația Planeta Petrila, care lucrează îndeaproape cu administrația publică, universitățile și societatea civilă, la nivelul întregului județ Hunedoara. Secretarul general al asociației, Mihai Danciu, a menționat că există o mapare a terenurilor disponibile pentru investiții în județul Hunedoara, care cuprinde toate datele necesare investitorilor, cum ar fi prețuri, suprafețe, regimul juridic al terenurilor.

„În plus facem și master-planuri pentru anumite zone, ce se poate realiza acolo pe partea de cercetare-dezvoltare și turism și creăm rețele de spații care să se dezvolte integrat, nu pe porțiuni,” a precizat el.

Au fost de asemenea prezentate soluții germane de revitalizare a fostelor zone miniere. Hans-Jürgen Best, fost city manager al orașului Essen, a povestit istoria complexului industrial al minei de cărbuni Zollverein care a fost înscris în anul 2001 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

„A fost o schimbare de paradigmă. A trebuit sa facem rupturi bruște, dar cu atenție, să convingem oamenii de acolo să fie de acord cu schimbarea”, a menționat el.

În alte exemple a fost folosită apa râului pentru a construi și alimenta un lac, cu un mic port în jurul căruia s-au construit case moderne, înconjurate de suprafețe verzi. Într-un alt caz gazometrul a fost transformat într-o sală de expoziții, în altul o hală veche de 100 de ani a devenit o sală de concerte pentru 3000 de oameni, iar o fabrică de bere s-a transformat în centru comercial. Provocarea acestor schimbări ține însă de siguranța zonelor, după cum a explicat Thomas Metschies (Wismut GmbH). El a dat ca exemplu transformările minelor din Türingen și Sachsen/

„Ne-a interesat stabilizarea haldelor de steril, tratarea apelor, asigurarea că pe termen lung acolo nu mai există pericol”.

Într-una din aceste zone s-au plantat ulterior pomi fructiferi, iar în alta a fost amenajată o stațiune balneoclimaterică, de tratament și recreere. Idei de schimbare există, ca de altfel și dorința declarată a autorităților și a societății civile. După cum a declarat și consulul german de la Timișoara, Regina Lochner, sunt șanse de reușită: „Am discutat despre transformarea structurală a Văii Jiului cu oamenii de afaceri din această delegație iar tendința este una pozitivă. Aceste domenii de activitate reprezintă o bază pentru a găsi posibilități de cooperare, schimb de experiență și dezvoltări de afaceri viitoare.”

Monika Baciu