Utopii la zi! Dragnea cu preşedinţia, UDMR cu autonomia
Dacă pentru congresul aliaţilor din ALDE de la Bucureşti nu s-a putut, domnul Dragnea şi-a făcut timp să meargă tocmai la Zalău, ca să participe la Congresul UDMR. Diferenţa de protocol este justificată. Dacă ALDE este un fel de ”pisi” politic, disciplina votanţilor maghiari impune o abordare respectuoasă chiar şi la vârful marelui PSD.
Dar nu ca reprezentant al PSD s-a dus domnul Dragnea la Zalău, deşi chiar funcţia sa în politică a făcut remarcat momentul. Domnul Dragnea s-a dus la Congresul UDMR pentru el. Rămas mofluz după decizia Curţii Constituţionale, care i-a închis în nas uşa spre guvern, şeful PSD plăteşte încă tribut firii sale megalomanice cultivată de scorul obţinut la ultimele alegeri şi începe să joace cartea cea mare: candidatura la prezidenţiale. A început devreme. Primele gesturi pe direcţia asta ni-l arată pe Liviu Dragnea făcând eforturi evidente să reintre din nou în costumul de democrat, evident prea strâmt pentru natura sa despotică.
Conform noului rol, mai marele social-democraţiei a măturat de ochii lumii de pe funcţii subordonaţii domniei sale care încă nu au înţeles că, după răsunătorul eşec al OUG 13, au fost lăsați în off-side pe graţiere, amnistie şi castrarea Codului Penal. Parcă nici domnul Tăriceanu nu se mai dă aşa de des lovit de curiozităţile Justiţiei în ce-l priveşte.
Apoi, vedem tot mai des preludii de campanie electorală. Un Dragnea în costum popular intrat în Cartea Recordurilor, sau într-o blajină ipostază de pescar, face trimitere la democraţie, la normalitate şi relaxare, poză prezidenţială fără doar şi poate.
Că domnul Dragnea vrea, şi vrea tare, la Cotroceni nu mai e un secret. Este singura cale pentru domnia sa de a supravieţui politic după rateurile în serie care aproape l-au îngropat după câştigarea alegerilor. Chiar dacă Gabriela Firea va sta mai bine în sondaje, chiar dacă colecţia lui de scheleţi din dulap e peste medie, chiar dacă trage în jos după el tot PSD-ul, Dragnea va merge până-n pânzele albe ca să ajungă preşedinte.
Intră oare în aceste pânze albe şi autonomia maghiară cerută insistent de UDMR? Politicienii maghiari nu sunt apreciaţi pentru naivitate. Ei joacă de regulă dur şi inteligent. Dacă vor vira voturile minorităţii maghiare spre candidatura lui Dragnea la preşedinţie, vor cere maximul posibil în contra-partidă. Dragnea s-a arătat de acord cu limba maghiară în învăţământ pentru această minoritate, cu cooptarea UDMR la Guvernare, dar, dincolo de toate, singura şi marea miză în problemă este autonomia. În Teleorman cel puţin cuvântul ăsta sună ca dracu’.
Are Dragnea atâta putere încât să bage pe gâtul propriilor lui votanţi ţinutul autonom?
Nu se ştie! De aceea, politicienii maghiari au răspuns prudent ofertei şefului PSD.
M-aş fi aşteptat, totuşi, din partea unor lideri maghiari cu reputaţie bună, la o poziţie critică privitor la o colaborare electorală cu un partener cu cazier. Nimeni de la maghiari nu a avut nicio observaţie pe acest amănunt picant.
Pe cât de mare e interesul domnului Dragnea să ajungă preşedinte, pe atât de puternică e dorinţa UDMR de a obţine autonomia.
Pentru asta, se pare, ar vota şi cu Necuratul.
Cu o condiţie: să nu fie închis până la alegerile prezidenţiale.
Adrian SĂLĂGEAN