Ungaria, ”dealer” regional pentru gazul românesc?
Interesantă luarea de poziție avută recent la Washington de ministrul de externe maghiar. Cu o dibăcie diplomatică pe care regretăm că nu o găsim la București, oficialul de la Budapesta face o încercare profesionistă de a trage spuza pe turta Ungariei în materie de resurse vitale. Practic, Budapesta vrea cumva să vândă pielea ursului din pădurea vecinului. Iar dacă convingi Washingtonul că așa e bine pentru Europa de Est până și povestea cu pielea ursului devine fiabilă. Iar asta, la temă, ar însemna ca Ungaria să devină HUB regional energetic fără să aibă moleculă de gaz natural pe teritoriul său. Potrivit planului Budapestei va contribui la asta resursa energetică românească din Marea Neagră.
Cum se construiește o declarație câștigătoare la dublu?
Practic ce le-a spus în public ministrul maghiar de Externe oficialilor americani din domeniul energiei? Că folosirea dublelor standarde și dublului limbaj trebuie să înceteze (aplauze!). Că dacă vor independență energetică față de Rusia în Occident și Estul Europei trebuie să investească. Atât America, cât și UE. Adică trebuie să exploateze cât mai rapid resursele alternative de gaz și țiței existente în zonă. În lipsa acestora, spune ministrul maghiar de externe, Ungaria nu are ce face; e dependentă total de gazul rusesc.
Excelent pusă problema! Adică, uite frate, ce vână are în el ”ăla micu” din Ungaria să le spună șerifilor euro-atlantici adevărul în față! E o luare de poziție care nu are cum să nu placă simplului cetățean de la Mako la Hegyeshalom. Da, dle, vreți independență, investiți! Dublu câștig: electoral acasă și lobby pe lângă americani ca să binecuvânteze o hegemonie energetică a Ungariei în regiune.
Și dacă stăm să ne gândim mai mult, declarația oficialului maghiar aduce chiar un triplu câștig pentru Budapesta: oferă și un alibi pentru relațiile dubios de strânse pe care Budapesta le are în prezent cu Moscova.
Numai că există o nuanță care strică feng shui-ul declarației oficialului maghiar. Ungaria aruncă undița să prindă resurse în marea vecinilor de la Est.
Cine patronează peste gazul din Marea Neagră?
Ungaria nu cere investiții pentru exploatarea resurselor proprii (pentru că nu are!). Budapesta este țânțăroasă în fața Occidentului pe resursele de gaz și țiței din vecini, respectiv din România și Croația. Mai mult chiar, oficialul maghiar cere exercitarea de ”presiuni internaționale” asupra României pentru ca țara noastră să înceapă extragerea gazului din rezervele aflate în Marea Neagră.
Declarația asta a picat prost pentru România. În primul rând, pe subiectul resurselor energetice din Marea Neagră, românii așteptau de la București, nu de la Budapesta, o invitație tranșantă ca americanii să investească. În al doilea rând, declarația ministrului de Externe maghiar de la Washington creează iluzia că Budapesta patronează cumva resurse energetice care în realitate nu îi aparțin. Impresia a fost adâncită și mai mult atunci când, chiar de la București, șeful FGSZ (compania maghiară de stat care transportă gazele), a spus că gazele din Marea Neagră vor ajunge în Ungaria, iar de acolo în Slovacia și indirect către Austria, ceea ce ar însemna că Ungaria devine de facto centru de distribuție pentru gazele din România. Și ca zeflemeaua să nu mai poată fi pusă la îndoială, tot oficialul maghiar a mai spus că România nu are industrie pentru a consuma gazele produse, ceea ce înseamnă că trebuie să vândă Ungariei gazul. Asta nu sună foarte diplomatic, nu-i așa?!
România pompează și Ungaria vinde la capătul țevii?
Pe undeva, iritarea Ungariei e de înțeles. Întârzierea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră îi ruinează planul de a deveni comerciantul/distribuitor regional a resursei pe care nu o are, în speță gazul offshore românesc. O măsură a acestui plan este chiar decizia statului maghiar de a NU suporta investiția continuării magistralei BRUA până la Viena, conform angajamentelor regionale inițiale. Asta în condițiile în care România și-a asumat încă din vara anului trecut lansarea construcției infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul național. Într-o perspectivă strictă de afaceri, chestiunea asta ar veni cam așa: noi pompăm la un capăt, iar maghiarii distribuie/facturează/încasează la celălalt. Adică Ungaria ar deveni ceea ce se cheamă un HUB energetic în Europa de Est fără să aibă nici o resursă energetică relevantă pe teritoriul ei. Cum ar arăta această situație pentru prestigiul nostru național? Dezastru! Lipsa de inițiativă, poziția defensivă continuă, bănuiala de a onora înțelegeri politice făcute peste interesul național, au dus în sfârșit la tragerea pe linie moartă a ministrului de Externe român din ultimii ani. E nevoie însă de un efort enorm ca să reintrăm în joc.
România are toate cărțile. Știe până la urmă să le joace?
În primul rând, avem de recuperat enorm la capitolul diplomație în lume. România a fost în ultima perioadă redusă la statutul de chibiț la jocul diplomatic al Ungariei, care își urmărește foarte aplicat interesele. Transformarea României într-un centru energetic zonal pornește de la politica sa externă, inexistentă până acum. După agonia diplomatică din ultimii ani, Bucureștiul trebuie să joace inteligent cărțile în cancelariile occidentale pentru ca România să fie reevaluată ca un partener sută la sută de încredere și viabil economic. Firește, ofensiva diplomatică va genera inerent diverse conflicte, legate de întâietatea în achiziționarea unor resurse, prețul acestora, sfere de influență. Dar, oricum ar fi mai avantajos decât non-combat-ul de până acum. Resursele pe care le deținem ne-ar avantaja pentru a ne câștiga rolul de hub energetic în această parte de Europă. Ce avantaj am avea? Am fi un fel de mini-Elveție a zonei, dar nu bancară, ci pe distribuția de resurse energetice strategice. O țară care este și HUB energetic emană stabilitate, are posibilitatea unei dezvoltări economice de lungă durată, oferă garanții solide pentru investitori și e ultima care ar fi sacrificată în cazul unor scurt-circuite geo-politice.
Iar primul lucru pe care trebuie să-l obțină diplomația românească este să scoată din capul lui Trump că pentru reducerea influenței Rusiei în Ungaria trebuie folosit gazul românesc din zona continentală a Mării Negre. Nu ar fi mai logic până la urmă ca Unchiul Sam să încurajeze mai bine reducerea influenței Rusiei în România? Soluția cea mai la-ndemână pentru liniștea energetică a zonei se numește HUB energetic la noi în țară. Avem resursa naturală aici! Tot ce mai trebuie este să scoatem capul din sac și să începem și noi să facem ”politică mare” în lume și afaceri bune acasă.
Avem cu cine?
Adrian Sălăgean
