Un Parlament deloc reprezentativ și prea mărunta normalitate politică românească
Cu chiu, cu vai, au trecut alegerile parlamentare. Voința politică a electoratului a fost extrasă din pandemie și a rezultat Parlamentul care va da legi în următorii patru ani. E un Parlament parcă mai spre normalitate, cu doar cinci formațiuni politice. Dar este, totodată, un parlament deloc reprezentativ pentru electoratul român.
Mai degrabă scârbit de politică, după cum ni se arată, electoratul român a stat acasă în ziua votului pentru alegerea Parlamentului. Rezultatul surprinzător al AUR – spațiu politic de refulare – , eliminarea sateliților în marjă PMP și Pro România și, mai ales, prezența la vot abia trecând, gâfâit, de 30 de procente indică îndepărtarea electoratului de politica românească, lipsa periculoasă a angajamentului electoral, incapacitatea partidelor politice românești de a comunica onest și credibil cu cetățenii..
Principalii competitori din politica românească, PSD și PNL, evită discuția despre lipsa de reprezentativitate reală a noului Parlament. E o discuție care doare. Fiecare se laudă cum poate că a învins: PSD a ieșit primul cu ceva peste 29 la sută, PNL a trecut greu de 25 de procente. Totuși, în termeni reali, cele două forțe politice dominante de pe piața românească au suferit o înfrângere, pierzând foarte multe voturi. Procentele corecte de reprezentativitate electorală, ținând cont de prezența la vot, sunt triste: PSD cam 9,3 la sută și PNL cam 8 la sută din electorat.
Ca notă locală, în județul Hunedoara, unde tot PSD rămâne în frunte, pierderile electorale ale marilor organizații sunt drastice și ușor de ilustrat, în raport cu rezultatele de la alegerile europarlamentare (ultimele cu vot politic): PSD a pierdut peste 4800 de voturi, iar PNL, nota bene, aproape 20000 de voturi.
Totuși, chiar așa lipsit de reprezentativitate reală, noul Parlament are și un câștig evident: e mai aerisit, adunând doar cinci formațiuni politice, respectiv PSD, PNL, USR-PLUS, AUR și UDMR. Mai limpede e și opțiunea politică: pe stânga stau PSD și AUR (nu ne păcălesc sloganurile partidului!), pe dreapta stau PNL și USR-PLUS, iar UDMR face ce știe mai bine, adică se aliază cu cei care vor guverna. Evident, PSD, văduvit de proptelele Pro România și ALDE, rămâne încă în convalescență și va fi nevoit să își reașeze gândurile într-un mandat de opoziție până în 2024. La fel cum evident este faptul că guvernarea combinației PNL – USR-PLUS – UDMR va fi teribil de tensionată, în principal datorită bătăliei permanente între mari orgolii și pretenții, lucru deja vizibil încă înainte de deslușirea structurilor noii puteri politice.
Cum nici pandemia nu se lasă alungată prea ușor, iar nervii cetățenilor rămân întinși la maximum, intuim o viață politică și socială furtunoasă și în anii care urmează. Vom trăi și vom vedea.
