Un nou „templu” în cetatea dacică Costeşti
La un pas de unul dintre sanctuarele dacilor, 12 gropi au fost săpate recent în formă de cerc. Lângă străvechile temple, cineva a închipuit un nou loc de rugăciune. Este încă o dovadă a nepăsării care înconjoară cele mai multe din cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, monumente aflate în patrimoniul UNESCO. Lipsită de pază şi fără lucrări de reabilitare, fosta capitală a Regelui Burebista este la mila vremii şi a vremurilor.
De la intrarea în cetate, sunt semne clare că fortăreaţa este în paragină. Tabla cu însemnele UNESCO e ruginită, iar regulamentul de vizitare montat odinioară de cei de la Direcţia de Cultură este acum de nedescifrat şi sprijinit de unul dintre ziduri.
La turnurile locuinţă, tabla de metal care protejează murus dacicus este ciuruită. „Se vede clar cum prin acele găuri a plouat şi asta a afectat umplutura de pământ dintre pietrile dacice.
Acum cinci ani am încercat să umplem cu spumă locurile unde tabla s-a degradat, dar apar noi şi noi găuri.
Acoperişul acesta ar trebui schimbat, găsite soluţii, dar nu sunt bani pentru asta”, spune Vladimir Brilinsky, administrator la Sarmizegetusa Regia, singura cetate dacică preluată de la Ministerul Culturii de către Consiliul Judeţean şi îngrijită prin Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice.
La Costeşti-Cetăţuie, stricăciunile lăsate în urmă de unii vizitatori sunt revoltătoare: în umplutura dintre zidurile de piatră sunt urme clare de paşi, atât de multe încât pare că turiştii şi-au croit propria potecă peste ruine; pe alocuri, pământul lunecă la vale, iar pietrele poartă inscripţii făcute de necugetaţii care au lăsat răni în calcarul antic. „La români, inscripţiile astea par a fi sport naţional – le găseşti pe pietre, pe scoarţa arborilor.
Vizitatorii aruncă gunoaie peste tot şi vegetaţia e greu de stăpânit”, spune Vladimir Brilinsky. Istoricii spun că Cetatea Costeşti este unul dintre monumentele importante care nu au parte de atenţie din partea autorităţilor centrale: „Cetăţile sunt realizate cu blocuri de piatră ecarisată, adusă de la mari distanţe şi construite într-o manieră mai deosebită. Între cetăţile dacice, cea de la Costeşti pare să fie cea mai veche, este şi una dintre cele mai mari, iar unii dintre cercetători au considerat că a fost chiar capitala Regelui Burebista”- spune cercetătorul ştiinţific dr. Vasile Iosif Ferencz de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
De pe platoul dintre cele două turnuri locuinţă, culegi filtre de ţigări, plasticuri şi resturi de candele. „Aşa ştie ţara asta să aibă grijă de istoria ei. Gândiţi-vă că suntem la conducerea Uniunii Europene şi simbolul a fost ales lupul dacic. Şi tocmai de monumentele dacilor nu avem grijă”, spune Brilinsky. Iarna grea şi zăpada mare au lăsat semne mai ales în zona templelor unde au căzut crengi şi chiar arbori întregi.
Lângă templul extra valum, pe lângă un arbore masiv dezrădăcinat, la un pas de una dintre plinte, câţiva vizitatori cu credinţe ciudate şi-au întruchipat propriul loc de închinăciune. Vladimir Brilinsky numără 12 gropi săpate la o adâncime de câţiva centimetri, în cerc: „Sigur aici au făcut un fel de procesiune. Ne confruntăm tot mai des cu asemenea grupuri de credincioşi, oameni manipulaţi de alţii care câştigă o grămadă de bani de pe urma naivităţii lor. Auzim tot felul de poveşti stranii, ciudate, de ceremonii închinate te miri cui. Păcat că este permis aşa ceva într-un monument UNESCO!”
După urmele lăsate în pământ, noul „templu” este destul de recent. Localnicii care stau în apropierea Cetăţii Costeşti spun că au văzut duminică un grup destul de mare îndreptându-se către cetate: „Erau vreo 20-30 de oameni şi cântau la tobe şi la fluier. Unii nici nu păreau români, arătau ca nişte străini. Cred că ei au făcut găurile alea. Sorin, băiatul meu, a urcat în cetate zilele trecute şi a descoperit ce au lăsat după ei”, spune Jeni Zgăvîrdean.
Pe fotografiile făcute după trecerea „credincioşilor”, se zăresc şi pietrele amplasate în gropi, dar şi urme de foc. „Vom face o sesizare către poliţie. Chiar dacă nu a fost afectat templul, tot a fost afectat monumentul. Legea prevede că intervenţiile neautorizate se amendează, iar distrugerile ţin de penal”, spune Angelica Bălos de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură.
Dintre cetăţile dacice din munţii Orăştiei doar fosta capitală dacică Sarmizegetusa Regia are pază şi reguli stricte de vizitare, după ce, în 2013, a trecut în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.
Recent, autorităţile hunedorene au trimis din nou Ministerului Culturii o solicitare prin care cer dreptul de administrare asupra monumentelor UNESCO. Cererea către minister include şi fosta aşezare civilă dacică de la Feţele Albe, care e parte din fosta capitală Sarmizegetusa Regia. Siturile cerute au până la 30 de hectare, dar sunt de o importanţă semnificativă pentru istoria veche a neamului.
Laura OANĂ
