Un liceu hunedorean, singurul din ţară dotat cu dronă agricolă

„Avem o dronă de ultimă generaţie, un DJI 10, cu o capacitate a rezervorului de opt litri. Ne ajută pentru că ea nu depinde de condiţiile meteo, putem lucra imediat după ploaie, în timp ce un tractor nu poate intra printre rânduri, în aceste condiţii pentru a împrăştia cu îngrăşăminte foliare. Am achiziţionat-o pentru a le arăta copiilor şcolii cum arată viitorul, cu ce se va continua munca în agricultură”, spune Ioan Octavian Abrudean, administratorul Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu.

Din această primăvară, unitatea şcolară a devenit singura din ţară care are o asemenea dronă agricolă, de ultimă generaţie, capabilă să erbicideze şi să fertilizeze diverse culturi eficient, cu costuri mici şi efort uman minim. Asta după ce conducerea şcolii a decis că elevii trebuie să se deprindă din liceu cu noile metode de a lucra terenurile. „Mulţi au ideea asta preconcepută, că agricultura se face cu sapa sau cu 650-ul (Tractorul românesc Universal U650, cel mai vândut echipament agricol în România – n. red.)

Este adevărat, le mai folosim şi pe astea, dar, din punctul meu de vedere, aceste echipamente, precum drona, sunt viitorul. De asta ne-am gândit că trebuie să arătăm elevilor noştri cum funcţionează şi cum va arăta agricultura în anii următori. Avantajele sunt multe – rapiditate, multă economie, funcţionare indiferent de condiţiile meteo”, explică directorul liceului, Octav Mihai Cismaşiu.

Drona are un rezervor de 8 litri, funcţionează pe baterie şi reuşeşte să împrăştie substanţa rapid – acoperă un hectar de cultură în doar un sfert de ceas. După ce s-a obişnuit cu manevrarea ei, directorul şcolii le explică elevilor cât de uşor se foloseşte noua tehnologie: „Avem o dronă agricolă, o dronă care se foloseşte exclusiv pentru munca terenurilor, nu una mică cu care zbori pentru a filma sau pentru a face poze. Rolul ei este de a face lucrări de fertilizare sau de erbicidare. Atât drona, cât şi telecomanda sunt legate la sateliţi, iar ecranul îţi arată exact câţi sunt, momentan avem 22. Pe ecran apare harta locaţiei în care ne aflăm, putem mări sau micşora pentru a vedea clădirile din jur şi terenurile”, spune Octav Mihai Cismaşiu, în timp ce arată totul pe ecran.

Aria de împrăştiere a substanţei din rezervorul dronei este cuprinsă între patru şi opt metri, dar oricâte atuuri sunt trecute în manualul aparatului, tot mai interesant este să o priveşti la lucru, în timp ce stropeşte un lan de trandafiri pentru dulceaţă. „Are mai multe variante de lucru – ea poate opera singură sau poate fi condusă manual. Manual înseamnă că o pornesc şi o ghidez eu din butoane sau îi pot introduce coordonatele terenului şi ea ştie ce are de făcut.

Drona este plină de senzori, ceea ce face ca, la start, să refuze să pornească pentru că simte prezenţă în apropiere, adică ea este construită pentru a evita toate obstacolele. Din acest motiv este foarte greu „să dai” cu ea undeva. Se manevrează foarte uşor, iar acest model are patru duze, dar sunt modele mai complexe, care au şase sau opt duze sau chiar 16 duze, ceea ce înseamnă că aria de împrăştiere este mult mai mare.

Această dronă are aria de împrăştiere a substanţei din rezervor între patru şi opt metri, în funcţie de înălţimea la care zboară şi rain flow-ul de substanţă”, îi povesteşte directorului unui elev. Raul este în clasa a VIII-a şi e vizibil încântat de noua achiziţie. „Sunt foarte încântat să văd aşa ceva, mi se pare un lucru foarte ingenios. Am văzut că termină foarte repede ce are de făcut şi asta este un lucru foarte bun.”

Drona este cea mai recentă achiziţie a Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza”. A costat aproape 44 de mii de lei, sumă asigurată din fondurile proprii ale unităţii. Ca să reuşească să o cumpere, unitatea şcolară a pus la bătaie roadele muncii elevilor şi a cadrelor didacte din ferme, sere, solarii şi livezi. „Puţină lume ştie, de exemplu, că un mare retailer a vândut, în toamnă, în toate magazinele din judeţ, exclusiv prune culese din livada noastră”, completează directorul.

În această primăvară, sub supravegherea cadrelor didactice, elevii din clasa a X-a au reuşit să pregătească circa 15 mii de răsaduri. La două luni de la însămânţare, liceul are în sera înmulţitor plante viguroase şi sănătoase de roşii, ardei, vinete, castraveţi, dovlecei, care toate promit recolte bogate. Fiecare fir costă 1,5 lei. „În seră, facem răsaduri atât pentru noi, în câmp, cât şi pentru vânzare.

Drumul de la sămânţă la răsad este destul de lung pentru că firele au nevoie de circa 60 de zile pentru a fi bune de plantat. sera este încălzită pe toată durata iernii şi pe toată perioada cât durează frigul pentru că astfel putem controla o parte din factorii de vegetaţie”, explică profesoara Ramona Iancu.

Conducerea liceului spune că toate răsadurile sunt în tăviţe alveolare, în substrat de calitate şi sunt obţinute din seminţe profesionale: „Sunt răsaduri certificate, din sămânţă F1, eu zic că de mare calitate. Dacă stăm şi calculăm, chiar şi fără munca noastră, costul depăşeşte cu mult preţul la care le vindem. Toate preţurile au crescut, vremea este aşa cum este, a trebuit făcut mult mai mult timp foc în seră, a fost pandemia, acum e un război la graniţă, dar copiii trebuie învăţa ţi să livreze hrană şi asta ne interesează pe noi cel mai mult: să ştie ce fac şi să lucreze cu pasiune.”

 

Seminţele F1 sunt seminţe hibrid cu efect heterozis, efect care reprezintă vigoarea hibrizilor. Mai simplu spus, hibrizii F1 au mai multe trăsături pozitive şi mai puţin negative decât „părinţii” lor, iar aceste tipuri de seminţe sunt mult mai scumpe decât cele ale soiurilor comune din aceleaşi specii.

Însămânțarea a început în a doua săptmână a lunii februarie. Soiurile au fost alese cu atenţie şi seminţele plantate cu grijă. De două săptămâni, firele au prins vigoare şi liceul are deja multe solicitări de la cumpărători. Înainte de a fi mutate în câmp, specialiştii liceului recomandă o perioadă de acomodare.

Pentru asta, lângă seră, este amenajată o construcţie la care i se spune „patul îngropat”: „Aici se aduc răsadurile înainte de plantare ca să le obişnuim cu temperaturile cât de cât apropiate de ceea ce este afară, în exterior. Se lasă câteva zile, ideal ar fi o săptămână”, susţine profesorul Mihai Vintilă.

Oamenii din Geoagiu, dar şi din localităţile din jur, au auzit de răsadurile pregătite de elevi şi au venit deja să cumpere. Odată cu firele alese, primesc şi sfaturi de la experţi: „Cine vrea răsad de calitate, trebuie să verifice rădăcinile – dacă sunt multe şi albe, este clar că priveşte un răsad sănătos, pentru că rădăcina este foarte importantă. În plus, planta trebuie să aibă o culoare frumoasă, verde, să nu aibă pete sau dăunători. Plantele trebuie să fie viguroase, cu tulpina bună şi nu neapărat foarte înalte”, susţine Ramona Iancu.

În total, suprafaţa terenurilor şcolii ca bază materială este de opt hectare, dintre care momentan se lucrează  circa două hectare însemnând cultura mare, solariile, plus livezile. Conducerea liceului are în plan să achiziţioneze prin PNRR un tractor cu GPS, utilaj care să poată folosi datele comunicate de drona agricolă, expplică Octav Mihai Cismaşiu: „Mi-am dorit să fac această achiziţie de foarte mult timp, pentru că trebuie să fim în trend cu ceea ce se întâmplă mai ales că acum se pune mult accentul pe agricultură de mare precizie sau agricultura 4.0.”

Ce este agricultura 4.0

Agricultura 4.0 se referă la a patra revoluție în agricultură, cea care folosește tehnologiile de vârf precum senzori, roboți, sateliți și drone. Noile tehnologii generează și procesează un volum mare de date accesibile prin dispozitive mobile și diverse platforme. Analiza tuturor acestor informaţii determină decizii mai bune şi luate la timpul şi locul potrivit. Se doreşte ca agricultura 4.0 să genereze îmbunătățiri substanţiale şi să crească semnificativ cantitatea, calitatea și accesabilitatea produselor agricole, să adapteze deciziile fermierului la schimbările climatice.

Implementarea noilor tehnologii înseamnă investiţii mari în ferme, dar şi în capacitatea oamenilor de a le folosi. Este motivul pentru care cadrele didactice de la Liceul Agricol Geoagiu cred că este important să îşi pregătească elevii pentru agricultura 4.0 şi să îi familiarizeze cu noile tehnologii încă din şcoală.

 

Laura OANĂ