Un hunedorean a pierdut 50.000 de lei, după ce a dat curs unei oferte false, prin telefon

Un bărbat s-a prezentat la sediul IPJ Hunedoara, pentru a reclama faptul că a fost înșelat cu suma de 50.000 de lei, bani sustrași de pe contul bancar. Păgubitul a crezut că se va îmbogăți peste o lună, dacă va intra  într-o afacere, pe care a găsit-o într-un anunț pe telefon. În prima fază a plătit 1250 de lei apoi, după ce a intrat într-o convorbire telefonică cu așa ziși experți financiari și a furnizat mai multe date de pe cardul bancar, bărbatul s-a trezit că i-a fost sustrasă din cont suma de 50.000 de lei.

Polițiștii atrag atenția că, înșelăciunile săvârșite prin mijloace de comunicare on-line sunt în creștere și vizează în special persoanele în vârstă, dar cele tinere. De asemenea, avertizează utilizatorii de internet să nu acceseze linkuri nesigure, care conduc la completarea datelor personale sau bancare.

INVESTMENT SCAM și PHISHING –  Sunt două moduri de operare, în spatele cărora există grupuri infracționale bine organizate ce acționează pentru a obține diverse sume de bani, prin convingere, folosindu-se chiar de latura emoțională. Iată cum detaliază oamenii legii aceste infracțiuni:

 

„În prezent, infracționalitatea informatică reprezintă un domeniu de maximă actualitate în materie penală, și totodată, un domeniu ce oferă numeroase perspective cercetării, datorită dinamicii tehnologiei și diversificării acesteia, dar și sporirii activității sociale în lumea virtuală, care devine tot mai mult a doua natură umană.

O bună parte din criminalitatea informatică constă în inducerea în eroare a persoanelor prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul de obține anumite foloase patrimoniale de la acestea.

Această activitate a cunoscut mai multe moduri de operare în ultimii ani, aspecte pe care o să le detaliem, după cum urmează:

INVESTMENT SCAM – unul dintre cele mai cunoscute moduri de operare actuale. Acest mod de operare constă în postarea anumitor reclame fake despre investiții (unde se folosește imaginea unor persoane publice) pe diferite platforme online accesibile tuturor categoriilor de vârstă.

Persoanele vătămate accesează respectivele reclame, își introduc datele de contact, iar ulterior sunt sunate de persoane care se recomandă ca fiind experți financiari/ în investiții, etc.

Ulterior purtării unor dialoguri cu aceștia, victimele sunt induse în eroare să transfere diferite sume de bani din conturile lor în alte conturi bancare controlate de făptuitori. Victimele oferă acestora, de cele mai multe ori, accesul la dispozitivul electronic (telefon, tableta, etc) unde este instalat serviciul de online banking, astfel făptuitorii pot transfera întreaga suma de bani deținută de victimă, chiar accesarea unui credit bancar în numele acesteia.

Acest mod de operare vizează, în special, persoane vârstnice care sunt credule și ușor de manipulat, ele neavând de-a lungului vieții ocazia de a intra în contact cu lumea financiară a investițiilor.

Lumea infracțională profită la maximum de acest aspect, promovând reclame cu acțiuni false, folosind chiar și numele unor platforme reale de tranzacționare. Toate acestea cu scopul de a induce persoane în eroare, de a efectua investiții false, de a furniza datele bancare, datele personale, etc.

Făptuitorii se folosesc și de latura emoțională a oamenilor, amplificându-le în discuțiile purtate dorința de a face bani într-un mod cât mai ușor, stimulând lăcomia interioară, care pusă lângă naivitate și credulitate, creează victima perfectă.

Acest mod de operare este folosit, în general, de grupuri bine organizate, care își disimulează urma prin metode tehnice bine puse la punct și care, în general, se află pe teritoriul altui stat față de victimele pe care le abordează, fiind foarte greu pentru instituțiile statului să combată acest fenomen.

 

PHISHING – este un mod de operare în mediul online în care făptuitorii încearcă să obțină, în general, foloase patrimoniale (bani) prin convingerea victimelor de a dezvălui informații personale, cum ar fi datele cardului bancar, informații despre contul bancar – parole, etc.

Cea mai comună formă de atac de phishing utilizează tactici cum ar fi hyperlinkurile false, pentru a convinge destinatarii mesajelor de e-mail să-și partajeze informațiile personale. Atacatorii se prefac adesea a fi furnizori importanți de conturi, cum ar fi Microsoft sau Google, sau chiar colegi.

Totodată, tot prin intermediul e-mailului, atacatorii trimit diverse mesaje în care se recomandă ca fiind de la o autoriate/ instituție publică (Poliție, ANAF, etc), în care destinatarilor mesajelor li se aduc diferite acuzații, iar pentru lămurirea acestora li se spune să dea curs acelui mesaj sau să ia contact cu o anumită adresă de e-mail, să acceseze un anumite link, etc.

Ulterior, acestora li se solicită bani, fiindu-le aduse în continuare diverse acuzații. Pentru a scăpa de aceste acuzații/pedepse, pentru a-și ,,repara situația lor juridică”, trebuie să efectueze operațiunile financiare cerute de făptuitori, să furnizeze date personale, date bancare, etc.

De cele mai multe ori, făptuitorii folosesc numele, imaginea și/sau simboluri distincte ale unor persoane/instituții reale, în așa fel încât toate acestea să  convingă victimele de veridicitatea și verosimilitatea mesajului, prin forma și conținutul său mesajul având abilitatea de a înfrânge opoziția psihică a victimei.

De asemenea, și acest mod de operare vizează, în general, persoane credule, ușor de manipulat.

Față de primul mod de operare abordat, phishingul operează și la clasele sociale mai tinere, acestea fiind străine asupra modului de comunicare oficial al instituțiilor statului”, precizează IPJ Hunedoara