Ultimul stinge lumina

Valea Jiului se depopulează. Restructurarea masivă a sectorului minier lasă localitățile pustiite. România ocupă locul al doilea la migrație, după Siria, care este în plin război. Localitățile mici rămân fără cetățeni. Tinerii pleacă fie în orașele mari, fie în străinătate. Mirajul unui trai mai bun desparte familiile. Copiii rămân fără părinți sau părinții rămân fără copii. Petrila a pierdut în 15 ani peste 3000 de locuitori. Cei mai mulți au ales să se mute în marile orașe din țară sau chiar peste hotare. 3.530 de persoane au plecat în 15 ani din cea mai vestică localitate a Văii Jiului.

“Populația stabilă a orașului Petrila cunoaște o scădere continuă în ultimii 15 ani. Dacă la nivelul anului 2002, populația Petrilei era de 28.109 locuitori, în anul 2011 era de 26.241, la 1 iulie 2017 era de 24.788, iar la 31.12.2017 de 24.579 locuitori”, arată un raport al Primăriei Petrila.

Unitățile de producție lipsesc. Accentul se pune pe consum. Consumul de alcool, țigări, și alimente. Abia după acestea, petrilenii își câștigă existența de pe urma exploatărilor forestiere.

“Tendințele demografice ale orașului Petrila reflectă principalele efecte ale disponibilizărilor masive din sectorul minier, care au condus la scădere nivelului de trai în această zonă și creșterea semnificativă a fenomenului de migrare/emigrare, rezultând o tendință de scădere, îngrijorătoare a numărului de locuitori. Populația orașului Petrila a scăzut comparativ cu anul 2002 cu 11,82%. Populația orașului Petrila a cunoscut în intervalul 2002-2017 schimbări de structură importante, dintre care cea mai semnificativă este reducerea ponderii populației tinere (0-14 ani) și creșterea populației îmbătrânite (60-86+ ani)”, mai arată raportul.

Principalele societăți ce activează pe teritoriul orașului Petrila au ca domenii principale de activitate comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (27 de societăți), iar industria cea mai importantă din punct de vedere economico-social o reprezintă fabricarea de mobilă, urmată de fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor de patiserie și exploatarea forestieră.

Monika BACIU