Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia şi fortificaţiile romane din judeţul Hunedoara incluse în patrimoniul UNESCO

Limesul Daciei, adică granița Imperiului Roman, a devenit parte din rețeaua globală de situri UNESCO: sute de situri din 16 județe, printre care şi Hunedoara, au şansa acum să fie mai bine protejate și promovate la nivel mondial.

Două noi obiective culturale de valoare mondială din România au fost înscrise recent în patrimoniul UNESCO, la ședința Comitetului pentru patrimoniul universal care a avut loc la New Delhi, în India: Limesul dacic şi ansamblul de monumente realizat de sculptorul Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu.

„Limes Dacicus este oficial în UNESCO! Felicitări celor care au dus la bun sfârşit acest dosar! Pentru mine a fost o onoare să fac parte dintr-o echipă care a contribuit la acest rezultat!”, a notat pe pagina sa de socializare dr. Ovidiu Ţentea, responsabilul colectivului de cercetare al forurilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Întemeiată pe vremea lui Traian, capitala Daciei Romane s-a extins spre vest pe vremea Împăratului Hadrian, pentru a ajunge la un oraş întins pe mai bine de 30 de hectare în jurul anului 130.

În Antichitate, Ulpia Traiana Sarmizegetusa era „o mică Romă”, cu zidurile îmbrăcate în marmură, cu coloane înalte de opt-nouă metri la Capitoliu şi clădiri monumentale, care ajungeau la înălţimea unui bloc de trei etaje.

Istoricii spun că Ulpia Traiana Sarmizegetusa era cel mai important oraş al Daciei Romane atât ca vechime, dar şi ca statut al locuitorilor săi.

Fosta capitală romană este doar cel mai important şi cunoscut nume dintr-o întreagă listă de situri din judeţul Hunedoara.

Printre acestea, „în clubul select al siturilor UNESCO”, găsim acum şi Micia, cu mai multe componente: castrul, amfiteatrul, termele şi parte din aşezarea civilă: „Avem straşnic de lucru, dar merită!

Merită situl, locul, oamenii ei, echipa! Felicitări echipei Limes”, scria, încă din anul 2023, dr. Mihaela Simion de la Muzeul Naţional de Istorie al României şi responsabilul ştiinţific al sitului, femeia care iubeşte din tot sufletul antica Micia.

Vestea includerii limesului dacic în UNESCO l-a bucurat mult şi pe arheologul Marius Barbu, legat sufleteşte de acest loc:

„Micia merita să fie acolo mai de multă vreme! Este practic pilonul graniţei de vest al Imperiului Roman, merita o recunoaştere la câte a tras în ultimele veacuri, de câte ori a fost „tăvălită” şi ciopârţită.”

Istoricii vorbesc despre Micia ca despre Pompeiul uitat al României, locul de unde se apăra drumul dinspre şi către Panonia, cu sute de militari care staţionau aici şi o economie înfloritoare.

Pe lista UNESCO se află acum „Dâmbul romanilor” de la Geoagiu-Băi, băile romane de la Sarmizegetusa Regia şi fortificaţiile ridicate de romani, prea puţin cunoscute de publicul larg.

 

 

Printre cele mai accesibile este drumul şi castrul de la Cigmău, situat lângă antica Germisara, apoi au fost incluse cele trei fortificaţii de la Comărnicel din Şureanu, Castrul Muncel din apropierea Sarmizegetusei, cel din Dealul Şesului, fortificaţia Cioclovina Ponorici, fortificaţiile de pe Dealul Robului şi Dealul Cornăţel din comuna Pui, punctul Grădişte de la Costeşti, Castrul de la Târsa, Castrul de pe Jigoru Mare, cel de pe Vârful lui Pătru din zona Petrila, castrul de pe Dealul Botanilor la Petroşani. „Sunt castre de marş ridicate de romani în deplasarea lor în Dacia.

Istoricul antic Arianus spune că, atunci când se oprea din înaintare, o formaţiune militară romană se împărţea în trei: unii la pază, alţii la căutat şi strâns de provizii, resurse, iar alţii la construcţii. Un castru roman este diferit faţă de altele: se săpa un şanţ în forma literei „V”, iar pământul scos era depozitat în spatele lui.

Pentru că au fost locuite foarte puţin, rareori avem aici descoperiri arheologice importante, dar ele sunt semnificative pentru că ne arată drumul parcurs de romani, traseul pe care au înaintat”, explică Marius Barbu.

Noul statut de sit UNESCO atrage după el o seamă de avantaje: „În primul rând, importanţa protejării lor creşte. Un sit UNESCO este mai vizibil şi ca obiectiv turistic.

Dacă ele vor fi puse în valoare aşa cum trebuie, dacă vor deveni accesibile, vor atrage vizitatori în zonă, iar asta aduce beneficii economice. Este încă foarte mult de lucru”, spune Angelica Bălos, consilier la Direcţia de Cultură a judeţului Hunedoara.

Vestea că avem două noi obiective UNESCO a făcut înconjurul ţării. „Zi istorică pentru patrimoniul românesc!”, scrie ministrul Culturii, Rluca Turcan: „Înscrierea „Ansamblului monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” în Lista patrimoniului mondial UNESCO înseamnă recunoaștere internațională de cel mai înalt nivel pentru un mare artist român și o capodoperă a artei monumentale.

(…) România marchează astăzi o reușită cu semnificații profunde! Teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza națiunii noastre fiind strâns legată de Roma și de Imperiul Roman.

Prin urmare, suntem în fața unui act cultural și identitar, care ne face mai conștienți de trecutul nostru și, în același timp, reamintește tuturor influența majoră a Romei asupra lumii în perioada antică.

România se alătură astfel, cu mândrie, marii familii a Frontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a valorifica acest patrimoniu de valoare universală excepțională.”

Caracterizat ca „uriaş”, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia România a fost depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO. Procedura de evaluare a durat un an și jumătate.

Sâmbătă, 27 iulie, au venit şi veştile bune spre bucuria românilor, dar şi a celor implicaţi în realizarea documentaţiei:  „Îmi pare rău că mulți dintre predecesorii noștri nu sunt printre noi pentru a fi martorii acestei realizări remarcabile, mulți dintre ei ajutându-ne foarte mult în acest efort, savanți români și din întreaga lume.

(…) Mulți dintre ei nu sunt aici să sărbătorească cu noi, dar sper că sunt cu zeii alături”, scrie dr. Felix Marcu, preşedintele Comisiei Naţionale Limes şi managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT): „Este rezultatul la care ne-am așteptat după un efort individual și instituțional care durează de un deceniu, în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte ale MNIT, finanțat de Ministerul Culturii, prin Programul Național LIMES.

Mulțumim tuturor celor implicați, din cadrul instituției sau din afara ei și ne angajăm să protejăm cât mai bine ceea ce azi a devenit un monument important nu numai pentru noi, ci pentru întreaga umanitate.”

 

Potrivit specialiştilor, „Frontierele Imperiului Roman – DACIA”  este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pregătită până acum de România.

Dosarul conține 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite  de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unități administrativ-teritoriale,  în 16 județe din ţară.

Documentaţia a presupus efortul unui vast colectiv multidisciplinar, cu  arheologi, arhitecți, istorici, urbaniști, geografi şi peisagiști. Cercetările arheologice demarate la sfârșitul secolului al XIX-lea, au continuat şi s-au intensificat în ultimii ani în cadrul Programului Național Limes, sub coordonarea Comisiei Naționale Limes.

Conform structurii cerute de UNESCO, s-au realizat analize complexe privind autenticitatea și integritatea siturilor, starea de conservare, managementul, precum și cu fundamentarea relevanței siturilor pentru întreaga umanitate.

Nominalizarea Frontierele Imperiului Roman – DACIA  a fost inițiată  în contextul existenței unei ample selecții de situri din Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria, Slovacia, situri deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial. România mai are nouă obiective în patrimoniul UNESCO, dintre care șapte obiective culturale și alte două naturale.

Este vorba de Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, mănăstiri din Moldova, bisericile de lemn din Maramureş, satele cu biserici fortificate din Transilvania, Delta Dunării, dar și Roșia Montană sau centrul istoric al Sighișoarei.

 

Laura OANA