Turism hunedorean, cam „fără talent”

Zilele acestea am aflat, din raportul de activitate de la Agenția de Dezvoltare Economică a județului Hunedoara, situația pe 2017 a turismului hunedorean (foto: Radu Barb – președinte ADEH). Astfel, din informațiile oferite, rezultă că au fost aproximativ 852.000 de vizitatori la obiectivele de interes din județul Hunedoara, numărul acestora fiind mai mare cu 11,37 % faţă de anul 2016.

Pentru un cititor neavizat, cifra sună bine. Realitatea este, însă, alta. Nimeni nu face diferența între vizitatori și turiști făcându-se că nu știe că ultimii sunt cei care contează. Turiștii sunt cei care  se cazează, mănâncă, beau, cumpără, se distrează, altfel spus aduc bani în comunitatea care deține obiectivul turistic. Chiar mai importanți, din punctul de vedere al indicatorilor economici și al bunăstării localnicilor, sunt turiștii străini, deoarece ei aduc bani din afara țării în  economia românească.

Iată raportul. La Castelul Corvinilor din Hunedoara numărul vizitatorilor a crescut cu 10%, sub media județului, pentru prima oară după anul 2013, fața de 2016 ajungându-se la 333.334 vizitatori, la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia creșterea a fost de 16,3%, aici ajungând 70.829 vizitatori. La fel a crescut numărul vizitatorilor cu 8,69% la Muzeul Civilizației Dacice și Romane și la cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fiind vizitate în 2017 de către 152.170 iar la Muzeul Aurului din Brad creșterea a fost de 16% cu 18.126 vizitatori. Peste tot este vorba de vizitatori, când, pentru a afla care este competitivitatea și eficiența turismului, în statistici ar trebui să fie vorba despre turiști.

Nu aflăm, din această prezentare festivistă, cât reprezintă instituțiile din turism, ca pondere în totalul firmelor din economia hunedoreană, câte persoane lucrează în domeniu, cât reprezintă aceștia ca pondere în totalul angajaților, cât la sută reprezintă salariații în totalul angajaților în servicii și cât la sută reprezintă cifra de afaceri din turism față de totalul economiei hunedorene. Nu am aflat nici cât reprezintă procentual turismul județului față de turismul național. Cu alte cuvinte, din raportul prezentat nu aflăm nimic despre ce înseamnă turismul hunedorean, nivelul lui relativ, și  competitivitatea față de economia actuală a județului Hunedoara și a țării.

Câți turiști au înnoptat în județ în 2017?

Iată ce ne comunică Direcția Județeană de Statistică Hunedoara. La înnoptări, au fost în 2017, în structurile de primire turistică care se află în județul Hunedoara, hoteluri, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, tabere de elevi și preșcolari, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice, un număr de 335.347 turiști din care români 311.366 și străini 23.981.

Săracul turism românesc!

Cercetând statisticile, ești descumpănit aflând câteva date despre situația turismului României față de țările vecine, în urma cu 2 ani. Dacă în țara noastră au venit 2.234.520 de turiști străini, în Bulgaria și Ungaria, țări cu jumătate din populația României,  au fost 7.099.000, respectiv 14.316.000. Ar fi mai interesant să știm câți turiști străini au fost la Castelul Corvinilor, câți au rămas în oraș și cât au cheltuit?  Spre exemplu, un turist european cheltuie, în medie, 85 de euro pe noapte în locațiile pe care le alege. Vorbind despre bani, haideți să vedem cât au câștigat „greii” turismului în anul 2015. Cele mai mari venituri din turism internațional pe un an au fost înregistrate în Spania (50,9 miliarde EUR), Franța (41,4 miliarde EUR) și Regatul Unit (41,1 miliarde), urmate de Italia (35,6 miliarde) și Germania (33,3 miliarde). Concluzia este clară: chiar dacă rapoartele la turismul românesc sunt pe plus, cu procente bune, creșterea este nesemnificativă  în comparație cu ceilalți și cu adevăratele posibilități ale României.

La egalitate cu Omanul și Vietnamul

De altfel, România a căzut două poziții, de pe locul 66 în 2015, pe 69 în 2017 din punctul de vedere al competitivității. Din 136 de țări, România are un indice agregat de 3,78, la egalitate cu Omanul și Vietnamul după o analiză a INACO–Inițiativa pentru Competitivitate. Mai departe, tot după INACO, suntem pe locul 6 între statele din Europa de Est, după Slovacia-50, Ungaria–49, Polonia–46, Bulgaria–45, Slovenia– 41.

În total, în România anul trecut au fost 12.000.000 de turiști români și străini, cu 10% mai mult față decât în 2016 și dublu față de anul 2000. Bucureştiul a fost campion la numărul de turişti care au sosit în unităţile de cazare, cu peste 1,9 milioane de turişti, după  datele Institutului Naţional de Statistică (INS), urmează Constanța, Brașov, Mureș, Prahova, Sibiu și Cluj. Pe ultimul loc se situează Teleormanul. O creștere dar nu semnificativă de turiști străini înregistrează județele Constanța, Arad, Hunedoara, Bacău, Galați, Mehedinți și Tulcea.

Promovarea și infrastructură, bată-le vina!

În general, soluțiile de promovare se limitează la pliante, clipuri, flyere, machete și participări la Târgurile de turism din țară, dar mai ales din străinătate. Oficialitățile județene ne-au informat că se lucrează la dezvoltarea unei aplicații pe telefonul mobil pentru ca turiștii să poată afla cât mai ușor informații despre 25 de obiective importante din județ: castele, cetăți, biserici, muzee. Dar ce ne facem cu celelalte lucruri de care are nevoie un turist? Aflăm tot de la INACO că la calitatea drumurilor, România este plasată pe locul 126 din cele 136 de țări luate în considerare. La ușurința de a găsi angajați calificați stăm mai rău: locul 130 din 136. Și mai rău stăm la indicatorul prioritatea pe care o acordă guvernul turismului, locul 131. La fel de prost–locul 131– suntem clasificați la eficiența marketingului și brandingului în a atrage turiști. Banii investiți în târguri, branding-uri de țara, Dracula Park-uri ne-au adus pe locul 6 de la coadă în lume la priceperea de a atrage turiști.

Oferta bogată, turiști puțini

Oficialii județeni afirmă că suntem pe locul 2 în țară din punctul de vedere al ofertei turistice, informație nesusținută de dovezi și, prin urmare, îndoielnică,  dacă ei în considerare locații ca București, Constanța, Brașov, Sibiu. Oferta nu înseamnă doar obiective istorice, înseamnă locuri de cazare, divertisment, și aici mă refer la sport, jocuri, shopping, spectacole, drumuri, servicii de calitate și, bineînțeles, ispite culinare. Realist vorbind, mai avem mult până să oferim turiștilor ce așteaptă!

Nici pachete turistice nu avem și în loc ca responsabilii din turism să înceapă să colaboreze, totul rămâne la nivel declarativ. Probabil că interesul electoral îi face pe unii politicieni să acționeze pe cont propriu, să nu existe tendința ca succesele să le împartă cu alții.

Cu bani puțini faci puțin

Domeniul turismului se schimbă și asistăm la descoperirea unor noi modalități de a atrage turiști. Evenimentele culturale de anvergură reușesc să atragă zeci și uneori chiar sute de mii de oameni, turiști care cheltuiesc bani, pleacă ducând cu ei amintiri frumoase și se întorc apoi anul următor, eventual însoțiți de prieteni, pentru aceleași lucruri. Pentru evenimentele de anvergură trebuie însă  alocate fonduri, cel puțin până acestea reușesc să producă venituri suficiente. Expresia deplasată: ”cu bani oricine știe să facă” nu-și are locul. Suntem, cumva, la concursul cine poate face fără bani, sau vrem să facem turism?

Vă propun o comparație: în județul Hunedoara avem în acest moment câteva manifestări cu un potențial turistic uriaș , dar care sunt subfinanțate din necunoștintă ori din dezinteres. Vorbesc aici de Hunedoara Lirică, Dac Fest și Măgura Wave. În timp ce la Măgura Wave finanțarea de anul trecut a fost de 80.000 lei, adică aproximativ 18.000 de euro și au participat aici cam 4.000 de oameni, la Cluj pentru festivalul Untold vorbim de un buget de 12.000 000 euro și 300.000 de participanți, majoritatea turiști. La fel, la JazzTM, cu un buget de 200.000 de euro vorbim de 30.000 de spectatori, cu vedete ce au la activ premii Grammy, fiind și acum în topurile de specialitate. Nu mai vorbim de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, considerat al treilea din lume, după cel de la Avignon și Edinburgh și unde timp de 10 zile au loc peste 500 de spectacole, cu artiști din 72 de țări și unde participă în jur de 6.000 de spectatori pe zi.

Ne facem că facem, să dăm bine la electorat

Până când nu se va lua taurul de coarne și nu se vor prezenta realitățile și adevărata față a turismului hunedorean, lucrurile vor avea același ritm lent, funcționând pe cale naturală, cu contribuția unor investitori locali cu suflet pentru județ, care aleg să-și investească banii aici, contribuind, atât cât pot, la bunăstarea comunităților. Dar  turismul făcut după ureche de către autorități, nu va aduce bunăstare și nu va deveni o alternativă economică pentru județul Hunedoara! Suntem în mare întârziere față de Europa, și avem o întârziere de vreo 20 de ani față de vecinii din Alba și Sibiu!  Poate că în 2018 edilii vor ține cont de adevărata situație și se vor mișca,”mai cu talent”! E simplu, nu trebuie decât să știe adevărul și să aibă bună credință față de hunedoreni.

Mircea GOIAN