Trichineloza, un risc care poate fi prevenit
Trichineloza, cunoscută și sub denumirea de trichinoză, este o boală parazitară care continuă să reprezinte un risc pentru sănătate, în special în perioadele de sărbători, când consumul de carne insuficient preparată termic este frecvent. Boala este cauzată de larvele parazitului Trichinella spp și afectează oamenii care consumă carne infestată, provenită cel mai adesea de la porci crescuți în gospodării, vânat sau alte animale precum nutria sau calul.
Situația cazurilor de trichineloză în România
În 2023, în România s-au raportat 31 de cazuri de trichineloză, în creștere față de anul anterior, cele mai multe fiind înregistrate în luna ianuarie, după sărbătorile de iarnă. Conform datelor oficiale, carnea de porc crescut în gospodării rămâne principala sursă de infectare, deoarece animalele sacrificate în mod tradițional nu sunt supuse inspecției sanitar-veterinare.
La nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății estimează că anual sunt raportate aproximativ 10.000 de cazuri de trichineloză, iar în spațiul economic european s-au înregistrat doar 39 de cazuri în 2022. În județul Hunedoara, în ultimii cinci ani, au fost confirmate două cazuri de trichineloză la om: unul în 2020 și unul în 2023.
Cum se transmite boala?
Trichineloza se transmite exclusiv prin consumul de carne infestată, crudă sau insuficient preparată termic. Boala nu poate fi transmisă de la o persoană la alta, iar procedeele tradiționale de conservare a cărnii, precum sărarea, afumarea sau uscarea, nu distrug larvele parazitului.
Odată ingerate, larvele eliberate în stomac pătrund în intestin, unde se transformă în viermi adulți. Ulterior, larvele migrate în mușchi pot supraviețui închistate în țesuturi chiar și 40 de ani, provocând inflamații și complicații grave.
Manifestările clinice și riscurile trichinelozei
Simptomele bolii variază de la forme ușoare la complicații severe, inclusiv cardiovasculare și neurologice. Printre cele mai frecvente manifestări se numără febra, durerile musculare, edemul facial și tulburările gastrointestinale. În cazurile severe, pot apărea miocardita, dificultăți respiratorii sau chiar tulburări neuropsihice.
Perioada de incubație este cuprinsă între 2 și 28 de zile, iar evoluția bolii include mai multe etape: faza intestinală, invazia musculară și convalescența. Diagnosticul implică analize de laborator pentru identificarea anticorpilor specifici sau biopsia musculară.
Măsuri de prevenție
Specialiștii recomandă adoptarea unor măsuri stricte de prevenire a infestării:
• Testarea carnii în centre autorizate: Trimiterea probelor de carne de porc sau vânat la examen trichineloscopic este esențială înainte de consum.
• Prepararea termică adecvată: Carnea trebuie gătită la o temperatură de peste 71°C, asigurând schimbarea completă a culorii.
• Congelarea cărnii: Înainte de gătire, carnea poate fi congelată timp de 20-30 de zile la temperaturi între -15°C și -25°C.
• Evitarea metodelor tradiționale de conservare: Sărarea, uscarea sau afumarea nu elimină riscul.
• Igiena: Spălarea mâinilor și curățarea ustensilelor utilizate la manipularea cărnii crude sunt esențiale.
Apel la responsabilitate
Tradițiile culinare din luna decembrie implică sacrificarea porcilor în gospodării, însă acest obicei poate deveni periculos dacă nu se respectă normele sanitar-veterinare. Pentru a preveni trichineloza, este esențial ca populația să conștientizeze riscurile și să urmeze recomandările medicilor veterinari.
Prevenirea începe cu testarea și gătirea corespunzătoare a cărnii, dar și cu educația privind igiena alimentară. În caz de simptome sugestive, prezentarea la medic este crucială, deoarece diagnosticarea și tratamentul prompt pot preveni complicațiile severe. Protejarea sănătății familiei începe cu responsabilitatea fiecăruia dintre noi.
Monika BACIU
