TIFF 2018 – Premii de excelență și premiere absolute

Cea de-a 17-a ediţie a TIFF va avea loc în perioada 25 mai – 3 iunie, la Cluj-Napoca.

Din totalul filmelor selectate în ZFR, 13 sunt lungmetraje şi 22 scurtmetraje. Treizeci de titluri vor intra în cursa pentru premiile secţiunii şi zeci de profesionişti din lumea filmului vor participa la întâlnirile cu publicul TIFF.

Două filme incluse în competiţia internaţională pentru Trofeul Transilvania se regăsesc anul acesta şi în Zilele Filmului Românesc şi vor fi prezentate în premieră naţională. Câştigătorul Ursului de Aur de la Berlinala din 2018, „Nu mă atinge-mă” este debutul în lungmetraj al regizoarei Adina Pintilie. O explorare şocantă a ideii de intimitate şi a nevoii umane de contact autentic, filmul testează graniţa dintre ficţiune, documentar şi artă vizuală. De un debut foarte bun a avut parte şi Andrei Creţulescu cu „Charleston”, un cocktail pop condimentat cu umor negru şi melodramă, care s-a bucurat de o premieră mondială în competiţia oficială de la Locarno. Creţulescu este prezent şi în competiţia de scurtmetraj cu „Parabellum”, proiectat în premieră mondială.

Printre surprizele acestei ediţii se numără cinci premiere absolute, unele dintre acestea semnate de regizori debutanţi. Pentru prima oară la TIFF, Bogdan Theodor Olteanu intră în competiţie cu primul său lungmetraj. Silvana Mihai, una dintre actriţele remarcate în programul 10 pentru FILM interpretează rolul principal din extrem de curajosul „Câteva conversaţii despre o fată foarte înaltă”. Actorul Vlad Zamfirescu debutează în regie cu o poveste dinamică despre un triunghi sentimental şi adevăruri incomode, scrisă de Alexandru Popa, „Secretul fericirii”, o comedie cinică plină de răsturnări de situaţie care vor ţine publicul cu sufletul la gură.

Câştigător al Premiului Zilelor Filmului Românesc pentru debut în 2013 („O lună în Thailanda”) şi autorul comediei populare „Două lozuri”, Paul Negoescu revine la TIFF cu „Povestea unui pierde-vară”, o comedie dulce-amară despre situaţiile dificile în care ne-aruncă uneori dragostea, cu Alexandru Papadopol în rolul principal. Tot în premieră mondială este şi „Caisă”, documentarul de debut al Alex Mavrodineanu, despre un antrenor de box care, deşi s-a jurat că nu mai profesează, se răzgândeşte atunci când întâlneşte un tânăr sportiv foarte talentat.

O tandră meditaţie despre condiţia umană şi efemeritate, „Licu, o poveste românească” i-a adus regizoarei debutante Ana Dumitrescu marele premiu la Festivalul DOK Leipzig şi vorbeşte despre România ultimului secol, văzută prin ochii unui om pierdut în istorie. Teme istorice intens dezbătute sunt abordate şi în „Dacii liberi”, regizat de Andrei Gorgan şi Monica Lazurean Gorgan. Proiectat în premieră mondială, documentarul redă cele mai controversate subiecte legate de naţionalism şi surprinde intrigile iscate în comunităţile de dacologi cu viziuni diferite.

Marele câştigător al Galei Premiilor Gopo din acest an, „Un pas în urma serafimilor” este debutul în lungmetraj al lui Daniel Sandu, inspirat de experienţele trăite chiar de regizor într-un seminar teologic. Tot în cadrul competiţiei ZFR figurează şi „Pororoca”, al treilea lungmetraj al lui Constantin Popescu, o poveste pe muchie de cuţit despre un tată disperat să-şi găsească fiica. În rolul principal, Bogdan Dumitrache, premiat pentru interpretare la Festivalul de la San Sebastian.

Un personaj care sacrifică totul pentru fericirea copilului său i-a adus şi lui Şerban Pavlu un premiu de interpretare la Sarajevo, pentru rolul din „Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor”. Este primul lungmetraj regizat de Emanuel Pârvu, premiat pentru regie la Sarajevo şi prezent, la rândul lui, şi în competiţia de scurtmetraj de la TIFF, cu „Totul e foarte departe”. Lansat în competiţia de la San Sebastian şi premiat la Trieste, „Soldaţii. Poveste din Ferentari” este adaptarea cinematografică a romanului omonim scris de Adrian Schiop, totodată unul dintre protagoniştii poveştii de dragoste neconvenţionale regizate de Ivana Mladenovic.

Prezentat pentru prima dată la Berlin, în secţiunea Forum, noul documentar al lui Corneliu Porumboiu, „Fotbal infinit”, va fi proiectat la TIFF în afara competiţiei şi expune teoria utopică a unui personaj excentric, obsedat să revoluţioneze sportul-rege.

Selecţia Zilelor Filmului Românesc e întregită de 22 de scurtmetraje, dintre care 17 concurează pentru premiul secţiunii: „Miss Sueno” (r. Radu Potcoavă), „Karmasutra” (r. Cristian Bota), „Ionuţ şi Călin” (r. Sorin Poamă), „Iedera” (r. Sarra Tsorakidis), „Michelangelo” (r. Anghel Damian), „Must Love Kubrick” (r. Alma Andreescu), „Parabellum” (r. Andrei Creţulescu), „Cadoul de Crăciun” (r. Bogdan Mureşanu), „Totul este foarte departe” (r. Emanuel Pârvu), „Morski Briz” (r. Cecilia Ştefănescu), „Duminică” (r. Dorian Boguţă), „Pescăruşul” (r. Maria Popistaşu, Alex Baciu), „New Dakia” (r. Millo Simulov), „8” (r. Mihai Pârcălabu), „Linişte” (r. Alex Iureş), „E.T. a fost aici” (r. Ana Agopian) şi „Bestia” (r. Andreea Lăcătuş).

Cinci scurtmetraje documentare şi de animaţie vor fi proiectate în afara competiţiei: „PhoeniXXX” (r. Mihai Dragolea), „O moarte în familia mea” (r. Andra Tarara), „Ionaş visează că plouă” (r. Dragoş Hanciu), „In the Frame” (r. Ion Gnatiuc) şi „Ceva” (r. Paul Mureşan).

Premii pentru „o actriţă de mare talent” şi „durul-vulnerabil al cinematografiei anilor ’60”

Anna Széles va primi, pe 2 iulie, Premiul pentru întreaga carieră la cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, în onoarea celor peste 50 de ani dedicaţi teatrului şi filmului. Tot la gala de închidere, care va avea loc la Teatrul Naţional, actorul şi producătorul Dan Nuţu va fi distins cu Premiul de excelenţă pentru merite artistice deosebite.

Cu o carieră cinematografică care se-ntinde pe mai bine de o jumătate de secol, actriţa Anna Széles s-a născut în 1942 la Oradea şi a absolvit Institutul de Teatru din Târgu Mureş în 1965. Din acelaşi an şi până în 1989, când a emigrat în Ungaria, Anna Széles a fost angajată a Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca. A debutat în cinema cu „Vacanţa la mare” (1962), film în care a fost distribuită chiar din primul an de studenţie. În anul trei de facultate a avut şansa extraordinară de a fi aleasă de maestrul Liviu Ciulei pentru rolul Ilonei din ecranizarea romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, „Pădurea spânzuraţilor” (1965), care rămâne nu doar unul dintre cele mai bune filme româneşti din toate timpurile, ci şi vârful ei de carieră.

„Nu e doar o promisiune şi o apariţie atrăgătoare, ci deja o actriţă de mare talent”, a declarat la vremea respectivă Ciulei, distins la Cannes în acelaşi an cu premiul de regie pentru acest film.

Despre rolul ei din „Gaudeamus Igitur”, turnat în Cluj în anii ′60,  scriitorul Gheorghe Tomozei nota: „Anna Széles reuşeşte să sugereze, graţie unui talent nativ dominat de emoţii severe, o senzaţie vitală de autentic. Gingăşiei îi adaugă o notă de umor melancolic, disperarea candidatei picate la examen e o fină parodiere a melodramei”.

Acestor două filme, care vor putea fi văzute la TIFF, li se alătură, printre multe altele, apariţiile din „Meandre” (1966), „Vin cicliştii” (1968), „Balul de sâmbătă seară” (1968) şi  „Tinereţe fără bătrâneţe” (1969). Împreună cu Florin Piersic, care i-a fost nu numai coleg, ci şi partener de viaţă timp de aproape 10 ani, actriţa a jucat în filme ca „Ştefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975), „Elixirul tinereţii” (1975) şi „Masca de argint” (1985).

Distins cu Premiul de excelenţă la TIFF 2018, cineastul Dan Nuţu e cunoscut pentru producţiile documentare realizate în cadrul programului Aristoteles Workshop, pe care l-a fondat în 2006, dar mai ales pentru interpretările memorabile din „Duminică la ora 6” (1965), „Meandre” (1966), „Dimineţile unui băiat cuminte” (1966), „100 de lei” (1973), „Ilustrate cu flori de câmp” (1975) şi „Dincolo de nisipuri” (1974) – film ce va fi proiectat la TIFF în versiune necenzurată, în onoarea lui şi a regretatului Radu Gabrea, care a semnat regia.

Nuţu s-a născut în 1944, la Bucureşti şi a debutat cu brio, alături de Irina Petrescu, în primul film al maestrului Lucian Pintilie, „Duminică la ora 6”. Interpretările sale în roluri de tineri nonconformişti l-au tranformat în „durul-vulnerabil al cinematografiei anilor ’60” (Tudor Caranfil). Dan Nuţu şi-a întrerupt cariera la sfârşitul anilor ’70, când a emigrat în SUA, dar a revenit în ţară pentru o apariţie surpriză la ediţia din 2005 a TIFF. Alături de partenera sa, producătoarea Cristina Hoffman, Nuţu a fondat în 2006 Aristoteles Workshop, un atelier de film documentar dedicat artiştilor din toată lumea. Din acest proiect s-au născut până acum peste 40 de filme, dintre care multe au fost selecţionate şi premiate la festivaluri de prestigiu: Cannes, Locarno, Leipzig, Nyon, IDFA Amsterdam, Namur, Montpellier, Sarajevo şi Varşovia. Una dintre cele mai importante producţii Aristoteles, lansată la Locarno în 2007 şi premiată la Leipzig, rămâne documentarul „Nu te supără, dar…”, regizat de Adina Pintilie, dublu premiată la Berlinala de anul acesta.