Premieră naţională. Județul Hunedoara va avea primul Cluster UNESCO

Hunedoara va deveni primul județ din România care va avea un uriaș Centru UNESCO întins pe 134 de mii de hectare. Viitoarea Rezervație a Biosferei Retezat va cuprinde mai multe zone de interes istoric și turistic: cetățile dacice din Munții Orăștiei, castrele romane de marș, arii protejate și comunități cu aproape 20 de mii de localnici.

De exemplu, vor fi incluse integral Parcul Național Retezat cu 38315.95 ha, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina cu 38106,84 ha și Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului parțial cu 35 % din suprafață. Un asemenea cluster este, practic, o zonă cu multiple desemnări UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), care colaborează între ele.

Inițiativa de a înființa primul Cluster UNESCO din țară le aparține unor oameni entuziaști din Țara Hațegului. De câțiva ani, cei de la Asociația de Turism Retezat lucrează la un proiect care vizează crearea unei rezervații a biosferei care să pună în valoare moștenirea culturală, să aducă vizibilitate, mai ales externă, județului Hunedoara.

„Această combinare a comunităților cu ariile protejate aduce mulți turiști. Este adevărat că sunt unii dedicați pentru zona montană, dar sunt și oameni care vor să vadă partea de tradiții și biodiversitate în zone mai ușor accesibile precum Țara Hațegului.

Clusterul va aduce beneficii pentru dezvoltarea turismului în județul Hunedoara”, spune președintele asociației, Ovidiu Bodean.

Parcul Național Retezat a fost suspendat în 2021 din rețeaua rezervațiilor biosferei din patrimoniul mondial UNESCO, astfel că România a rămas cu doar două arii protejate recunoscute de forul mondial: Delta Dunării și Pietrosu Mare.

 

„Totul a apărut ca o necesitate firească. Retezatul a fost delistat de pe UNESCO și nu a fost singurul caz în care s-a întâmplat asta.

Noi ne-am asumat acest demers, să repunem Retezatul pe harta internațională, acolo unde îi este locul.

Anca RUSU-managerul Destinației de Ecoturism Țara Hațegului.

Am obținut o finanțare de la ONG-uri de mediu din Germania și Belgia, am lucrat cu experți naționali și străini care au experiență cu aceste proiecte în Europa, s-au făcut vizite de lucru în alte zone și am reușit.

Acum sărbătorim finalizarea procesului de strângere a tuturor documentelor necesare pentru relistarea UNESCO, documentația s-a depus la Comisia Națională, urmează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a parcurge întreg procedeul intern”, explică Anca Rusu, managerul Destinației de Ecoturism Țara Hațegului.

Pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat conform criteriilor UNESCO MAB, s-a obținut și finanțare de la VGP Foundation prin NABU International Foundation for Nature.

Ca procent din întreaga suprafață, zonele nucleu reprezintă 28%, zonele tampon 46,6% și zonele de tranziție peste 25%.

Teritoriul propus să facă parte din cluster este singurul din România care poate suprapune trei desemnări UNESCO diferite: Patrimoniu Mondial, Geoparc și Rezervația Biosferei. Parcul Național Retezat a fost delistat tocmai din cauza sălbăticiei arealului care adăpostește nu doar vestitele lacuri glaciare.

Primul parc național al României este „casa” pădurilor virgine, a pășunilor alpine și a mii de specii de flori, păsări și mamifere.

Alin ALIMPESC – directorul Parcului Național Retezat

„Retezatul este renumit, are în jur de 80 de lacuri glaciare din care vreo 60 permanente, are biodiversitate, peisaj, natură, peste 20 de vârfuri cu altitudinea medie de 2 mii de metri, avem cu ce să ieșim în lume.

Ar fi păcat să nu redobândim acest statut al rezervației.

Este o recunoaștere internațională care ar trebui să aducă mai mulți turiști, în special turiști străini care știu ce înseamnă o rezervație a biosferei, să avem fonduri mai multe alocate prin proiecte și comunitățile locale să beneficieze de pe urma lor.

Nu vor fi restricții suplimentare. Noi avem patrimoniul natural, dar ne lipsea cel socio-economic”, spune Alin Alimpesc, directorul Parcului Național Retezat.

În urma implementării acestui proiect, Retezatul își va putea recăpăta statutul UNESCO.

Călin POP

Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina este vestit nu doar pentru peisajul montan, ci și pentru traiul arhaic al unor comunități.

Imaginile din Fundătura Ponorului, cunoscută drept „Palma lui Dumnezeu”, au făcut înconjurul lumii.

Zona a devenit preferata fotografilor care surprind aici viața localnicilor cu farmecul ei inegalabil, spune reprezentantul ariei, Călin Pop: „Grădiștea Muncelului Cioclovina vine în Rezervația Biosferei cu partea de comunități locale, comunități care păstrează valori culturale și tradiții inimaginabile pentru restul lumii.

Aici, oamenii cosesc încă fânul pentru a întreține locurile, avem tradiția călușarului, avem o conservare a peisajului și a biodiversității prin faptul că oamenii locului își păstrează obiceiurile, se cresc animale și gestionează pământul într-un mod sustenabil și peisajul este conservat.

Avem o problemă cu tendința de depopulare, dar acesta este rolul rezervației biosferei, să creeze facilități pentru ca oamenii să rămână.” Tot în Masivul Șureanu și-au ridicat dacii sistemul de fortificații și romanii castrele de marș.

Considerate drept cele mai importante monumente ale neamului, cetățile dacice sunt incluse în patrimoniul UNESCO din anul 1999. „Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică Hunedoara este un partener activ în ce privește obiectivele din județul Hunedoara: Consiliul Județean investește în infrastructură, Direcția are în grijă cele cinci cetăți dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia, ne implicăm în promovarea turismului. Susținem acest demers prin tot ce putem”, arată Radu Barb, directorul DGAMPT Hunedoara.

dr. Cristian Ciobanu

Țara Hațegului are și ea un patrimoniu unic în lume. Pe lângă monumentele antice și medievale, este locul unde s-au descoperit fosilele de dinozauri pitici care au dus la înființarea Geoparcului Internațional Țara Hațegului: „Categoric, viitorul centru va fi unic în țară și printre puținele din Europa, suntem în avangardă, din acest punct de vedere.

Acest centru nu trebuie luat ca spațiu fizic, ci ca o cooperare între administratorii zonelor, între școlile recunoscute de UNESCO sau tezaurele umane vii.

Ideea este să ne coordonăm în efortul nostru de a arăta că valorile din județul Hunedoara sunt universale și importante pentru întreaga omenire”, susține coordonatorul local, dr. Cristian Ciobanu.

Prin proiect, componentele sudice ale Geoparcului și suprafețele UAT-urilor Sălașu de Sus, Pui și Baru sunt incluse în noua propunere a rezervației biosferei, fiind astfel realizată conectivitatea naturală între Parcul Național Retezat și Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina.

Pentru a crea acest Cluster UNESCO, zeci de universitari, oameni de afaceri și autorități locale și-au unit eforturile. „Hunedoara este singurul loc din țară unde găsim toate cele trei desemnări UNESCO. Din 2018, la inițiativa universității, s-a semnat un acord de parteneriat între cele trei zone.

Alexandru ANDRĂȘANU – lect. univ. dr. Alexandru Andrășanu de la Universitatea București.

Parcul Național Retezatul a pierdut anii trecuți, dar oamenii nu s-au lăsat, au găsit soluții. Noi ca universitate i-am susținut, proiectul este o realizare a parteneriatului și a schimbului de experiență dintre știință și practică.

Hunedoara are Retezatul pe care l-a dat Dumnezeu, are cetățile dacice lăsate de strămoși și Geoparcul obținut de noi cu foarte, foarte multă muncă de-a lungul anilor. Viitoarea rezervație a biosferei va uni cele trei lucruri. Este un foarte frumos proiect de dezvoltare pentru comunități”, spune lect. univ. dr. Alexandru Andrășanu de la Universitatea București.

Inițiativa este bine primită și de către cei cu afaceri în domeniul turismului, precum Emil Părău: „Este un lucru deosebit pentru noi, mai ales că se întinde până în Valea Jiului, în UAT Uricani, chiar și eu am o investiție acolo, Pensiunea Retezat, dar este și o provocare. Nici noi nu am stat cu mâinile în sân, am încercat să facem trasee în aceea zonă, punem suflet. Eu zic că această rezervație va aduce și un plus valoare comunității.”

La eveniment a participat chiar şi echipa de robotică din Haţeg, Afton Robotics, care lucrează de zor la un robot de evaluare a mediului, robot cu care urmează să participe la un concurs internaţional.
La conferința de reorganizare a Rezervației Biosferei Retezat, inițiativa a fost salutată și de cei din Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

„Propunerea este în conformitate cu noile prevederi ale Strategiei de la Sevilia pentru rezervațiile biosferei, astfel încât Retezatul să poată fi reintegrat pe harta desemnărilor UNESCO din România”, a transmis Ligia Deca, actualul Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Inițiatorii proiectului „Reorganizarea Rezervației Biosferei Retezat conform criteriilor programului UNESCO Omul și Biosfera” spun că dobândirea recunoașterii mondiale nu va aduce restricții noi pentru oamenii din zonă.

În această toamnă, dosarul cu documentația va fi prezentat și supus aprobării la Congresul MAB „The fifth World Conference on Biosphere Reserves” din China.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *