Suprafața Parcului Național Retezat a crescut de peste trei ori în aproape 90 de ani

Suprafața Parcului Național Retezat a crescut de peste trei ori în aproape 90 de ani. Administrația Parcului Național Retezat vine cu precizări în ceea ce privește unele informații false și alarmiste apărute în spațiul public privitoare la „masacrarea planificată” a Parcului Național Retezat și la „dezastrul” provocat de Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

„Parcul Național Retezat avea, la înființarea sa în anul 1935, o suprafață de circa 10.000 de hectare. În prezent, suprafața sa este de 38.316 hectare, din care 21.731 hectare se află în zone de protecție, unde intervenția umană nu este permisă. Toate aceste zone de protecție sunt prevăzute în actualul plan de management și vor fi menținute în viitorul plan de management al Parcului Național Retezat. În Parcul Național Retezat sunt 20.500 hectare fond forestier, din care 13.511 sunt păduri private și doar 6.989 hectare sunt păduri de stat, administrate de ocoale silvice din cadrul Romsilva. Din aceste păduri, 11.153 hectare se află în zone de protecție, deci în aceste păduri nu sunt efectuate lucrări silvice, iar în restul pădurilor, 9.347 hectare, aflate în zona ”tampon”, se pot efectua anumite lucrări, prevăzute de legislația de mediu”, arată administrația Parcului Național Retezat.

În toate pădurile Parcului Național Retezat, în ultimii ani, în urma lucrărilor legale și autorizate au fost recoltați circa 4.000 metri cubi lemn/an, adică în jur de 0,2 metri cubi/hectar de pădure.

„În Parcul Național Retezat au fost identificate 3.726,04 hectare păduri virgine și cvasivirgine, iar acestea au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, fiind strict protejate. Experții independenți au identificat 80,34 hectare de păduri virgine sau cvasivirgine în Valea Râul Alb și Râu – Șes, restul pădurilor, verificate în teren, neîndeplinind criteriile de includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Cum pădurile din aceste zone au fost parcurse cu lucrări silvice în trecut, nu a existat nicio bază științifică pentru includerea lor în zone de protecție”, mai arată administrația PNR.

Monika BACIU