Succes al arheologilor: nou edificiu monumental, posibil templu, descoperit la Sarmizegetusa Regia

O nouă construcţie monumentală a fost găsită în urma săpăturilor din această vară de la Sarmizegetusa Regia. Universitarii cred că este foarte posibil să fie vorba de un nou templu al dacilor. Cercetările pe terasa a IX-a continuă, arheologii bănuiesc că au reuşit să surprindă doar o parte din edificiul antic.

La suprafaţă, apar două pătrate de piatră – „De unul de-abia am putut da, vedeţi cât de aproape e rădăcina, am tot cioplit în ea. Credem că o altă piatră se află unde în rădăcina de alături. Va trebui să aşteptăm să se mai usuce lemnul. Tebuie recuperate cu atenţie”, explică spune prof. dr. Gelu Florea, cel care conduce echipa de pe sit.

 

Membrii colectivului de cercetare de la Sarmizegetusa Regia bănuiesc de ceva vreme că se „ascundea” ceva în zona deschisă acum. Anul acesta arheologii de la muzeele din Cluj, Deva şi Târgu-Mureş, împreună cu studenţii de la Universitatea Babeş Bolyai şi istorici specializaţi în perioada dacică au continuat săpăturile pe Terasa IX a Sarmizegetusei Regia: „Am extins cercetările de pe acestă terasă şi aici au fost găsite urmele unui edificiu monumental, un edificiu de mari dimensiuni, cu un plan care urmează să fie definitivat în anii următorii. Ceea ce ştim până acum este că avem de-a face cu o clădire cu baze de piatră ale unor coloane foarte probabil din lemn. Funcţionalitatea, dimensiunile, planul complet urmează să fie descoperite în anii următori. Vom ştii mai multe după ce se asamblează toate datele pe care le avem deja şi cele care veni – datele planimetrice şi materialul arheologic care a fost descoperit”, susţine Gelu Florea.

Se munceşte de mai bine de o lună pe şantierul arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Situl a răsplătit efortul cu o descoperire aşteptată de ani de zile după ce, pe Terasa IX-a, au apărut urmele acestui edificiu monumental din care arheologii au găsit o parte dintre bazele de piatră pe care se sprijineau vechile coloane. Câţiva paşi mai încolo, în stâncă se conturează câteva cercuri perfecte, iar responsabilul ştiinţific al şantierului explică: “ Avem aici stânca nativă, substratul acestei terase, care, în mod clar a fost îndreptată de către daci, în care au fost săpate gropi, adică fundaţiile acestor coloane, probabil din lemn, pe care se sprijinea edificiul. Acestea sunt acum în curs de cercetare”, spune Gelu Florea

Arheologii au deschis mai multe secţiuni pentru a-şi verifica teoriile conturate în anii precedenţi: „Se ştia că drumul pavat are o bifurcaţie care mergea către Terasa X spre Marele templu de andezit, cealaltă coboară. Ceea ce numim „piaţeta pavată” este capătul drumului pavat care se opreşte în faţa Marelui templu circular. La sfârştul anilor 80, începutul anilor 90 a fost descoperită o alee pavată care se îndrepta spre ceva, pe Terasa IX. Avem acum o a treia ramificaţie pe care o urmărim. Nu avem date suficiente, dar posibil să fi existat acolo ceva, o construcţie, probabil dezafectată din vremea dacilor din care au rămas doar câteva fragmente de calcar”, povesteşte universitarul clujean.

În altă parte, e o adevărată oglindă a timpului: „Pe secţiune, am continuat săpăturile de anii trecuţi – ceea ce se vede în această săpătură este de fapt structura Terasei IX. Se vede foarte clar că ea a fost la un moment dat ocupată şi folosită de către daci într-o primă etapă, după care au supraînălţat-o. Se văd straturile succesive de pământ aşezat. Aici totul este antropogen, nimic nu este natural, totul e aşezat de către daci pentru a asigura stabilitatea terasei. Au ridicat nivele succesive de pământ, piatră, lut pentru a supraînălţa nivelul de călcare pe care urma să se construiască un edificiu. Se văd şi două urme de arsuri, urme de la nişte construcţii care au ars”, explică Gelu Florea.

Banii pentru susţinerea cercetărilor au venit de la Consiliul Judeţean Hunedoara şi Ministerul Culturii. Zeci de studenţi, arheologi şi localnici au muncit ore în şir în fiecare zi. „A fost o muncă grea, un efort foarte mare, lucru pentru care le mulţumesc tuturor, priviţi doar ce cantităţi de pământ au fost excavate. Materialul arheologic găsit este şi el destul de divers – fragmente de ţigle, fragmente ceramice, chiar şi piese metalice. Avem o recoltă semnificativă şi în anul acesta.”

Nu doar munca arheologică a fost răsplătită, ci şi cea a administraţiei monumentului UNESCO – tot mai mulţi turişti vin să viziteze prima capitală a neamului. „Avem nişte cifre foarte bune, de la începutul anului şi până acum avem peste 58 de mii de turişti şi, în ultima vreme, avem zile în care vin şi o mie de turişti pe zi”, spune Eugenia Zgăvârdean, şef Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice de la Consiliul Judeţean Hunedoara.

De la preluarea Sarmizegetusei Regia de către autorităţile din judeţul Hunedoara, numărul turiştilor a crescut de la an la an. Faţă de celelalte cetăţi dacice din Muntii Orăştiei incluse în patrimoniul UNESCO, fosta capitală a lui Decebal este singura care are pază, ghizi, regulament de vizitare şi acces auto.

Duminică, 1 septembrie, la Sarmizetegusa Regia, este Ziua Porţilor Deschise, iar administraţia monumentului se aşteaptă la un număr mare de turişti. Aceaştia vor beneficia de acces gratuit şi ghidaj profesionist făcut de arheologi.

 

Laura OANA