Strategia energetică a României, lansată în dezbatere publică
Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050.
În cursul anului 2016, a fost realizată o revizuire a strategiei energetice, intitulată „Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, în baza unui studiu de modelare cantitativă complexă a evoluției sistemului energetic românesc în orizontul de timp al strategiei, realizat de către un consultant de reputație internațională, care a luat în considerare schimbările produse în ultima perioadă la nivel național și mondial, căutând să armonizeze obiectivele/cerințele noilor politici ale UE pentru o energie competitivă şi sigură cu necesităţile economiei românești, respectiv ale sectorului energetic, în contextul unei piețe libere. S-a avut în vedere faptul că documentul de strategie trebuie să fie unul corect fundamentat din punct de vedere tehnic, căruia să-i fie asigurat sprijinul larg al întregii societăți și acceptarea de către toate segmentele clasei politice. În baza prevederilor pachetului legislativ european ”Energie curată pentru toți europenii”, adoptat în perioada 2018-2019, precum și a unui amplu proces de consultare publică internă și consultare transfrontieră, proiectul Strategiei energetice a fost revizuit ținând cont de prevederile noilor directive și regulamente din pachetul legislativ, care impun reguli noi privind integrarea pieței unice europene de energie, stabilirea de către fiecare Stat Membru a țintelor naționale în domeniul eficienței energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterii cotei de energie produsă din surse regenerabile de energie în consumul final brut, măsuri care conduc la un nou model de sistem energetic, mai curat, mai flexibil, bazat pe tehnologii noi, curate și inovatoare.
„Strategia Energetică a României reprezintă un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic pentru următorii zece ani, făcând, totodată, proiecţii până în anul 2050. Pentru a face față acestor cerințe și pentru ca sistemul energetic românesc să fie performant și România să-și mențină și chiar să-și consolideze statutul de furnizor regional de securitate energetică, sunt necesare măsuri urgente de dezvoltare a investițiilor pe întregul lanț tehnologic al producerii, transportului, distribuției, și furnizării energiei către consumatori la un preț sustenabil și prin servicii de calitate”, arată documentul.
Înlocuirea cărbunelui
Documentul vorbește și de înlocuirea cărbunelui pentru producerea energiei electrice. Se vor accesa fonduri europene de ordinul miliardelor de euro.
„Sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, gazul natural în amestec cu hidrogen și energia nucleară vor juca un rol important în decarbonizarea sectorului energetic din Romania. Valoarea investițiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Fondul pentru Modernizare depășește 16 miliarde de euro. Investițiile vizează domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerarea, biocombustibilii și modernizarea infrastructurii energetice… O atenție deosebită este acordată zonelor monoindustriale bazate pe cărbune, care vor fi supuse Planurilor Teritoriale de Tranziție, în care asigurarea accesului la energie electrică și termică constituie un punct focal al planurilor”, mai notează documentul.
Reorganizare la CEH
Strategia prevede și reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara.
„Prin reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara se are în vedere eficientizarea activității de producere a energiei pe bază de huilă până la dezvoltarea de noi capacități energetice cu emisii reduse de carbon și punerea în aplicare a Strategiei pentru dezvoltarea economică a Văii Jiului, precum și a Planurilor Teritoriale de Tranziție pentru zonele carbonifere impactate de tranziție. Astfel, prin reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, se constituie un nou operator economic, care va asigura continuarea activității energetice la Paroșeni și a minelor care asigură cărbunele necesar funcționării acesteia până în anul 2030, conform PNRR). Având în vedere decizia Adunării creditorilor societății Complexul Energetic Hunedoara, SE Mintia va fi vândută prin licitație publică unui investitor, acesta urmând să dezvolte o nouă capacitate energetică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon”, mai arată strategia.
Rolul cărbunelui în SEN
Cărbunele este resursa energetică primară semnificativă în componența mixului energetic, fiind un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale.
„În perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic Național (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică”, arată documentul.
Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 232 mil. tone [85 mil. tep] din care exploatabile în perimetre concesionate 83 mil. tone [30 mil. tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0.3 mil. tep/an gradul de asigurare cu resurse de huila este de 104 ani, dar exploatarea acestei resurse energetice primare este condiționată de fezabilitatea economică a exploatărilor. Puterea calorifică medie a huilei exploatate în România este de 3.650 kcal/kg.
Documentul poate fi consultat AICI
Monika BACIU
