STOP JOC: Avem nevoie de o Românie a omului bun
Avem nevoie de cel puțin un an al omului bun în România. Pentru salvare. Pentru revenire. Pentru speranță.
Sub presiunea unor vremuri în care sărăcia românească – asezonată cu impostură, corupție și triumful lipsei de educație – pare să mutileze nu numai firavele urme de omenie, ci și mintea, și sufletele celor care cresc acum, omul bun se stinge, izolat în cușca propriilor temeri, alături de bunătatea la care nu poate renunța și care l-a făcut indezirabil.
Polițiști care încearcă cu bocancul dezumanizării trupul copilului ucis, dascăli care predau materii pe care ei înșiși nu le știu, medici copleșiți de bunăstare care stau cu mâna întinsă la ultimul bănuț din buzunarul săracilor, o clasă politică dominată de farseuri cocoțați în fruntea țării prin înșelătorie, prin furt, legi și oameni ai legii care protejează infractorii și potentații și lasă frica să umble liberă pe străzi…
Cum Dumnezeu să scapi de lehamite, cum să întrupezi speranță asistând zilnic la acest spectacol grotesc?
Suntem dureros de aproape de a-l înlocui definitiv, din memoria existenței noastre, pe omul luminos, cel ale cărui principii însumează tot ceea ce ne face mai buni, mai responsabili față de consistența vieții noastre și a celor din jur.
Am trimis – ignoranți și egoiști – omul bun al acestui tărâm de oameni necăjiți și buna creștere în cotloanele fricii sociale. Presat de cinismul vulgar al societății românești – o societate dominată de demagogie, slugărnicie și lăcomie, omul bun își îngroapă adânc identitatea, se izolează și-și macină, distructiv, în tăcere gândurile și aspirațiile.
Alungat de victoria analfabetismului și imposturii, omul bun se strecoară ca o umbră prin lumea noastră, atent să nu fie scos la iveală pentru a fi terfelit, împroșcat cu mizerii, umilit.
Cei care încă mai credem că nu e totul pierdut, să întrupăm, cumva, în România, un an sabatic, un an al călătoriei înapoi, în interiorul nostru părăsit, acolo unde, cât ai fi de ticălos, tot se ascunde o sămânță de om bun care așteaptă să crească. Începând cu noi înșine, cu fiecare în parte.
Credit foto: Estersinhache fotografía/Moment/Getty
