Speologii hunedoreni promovează cea mai frumoasă peşteră din Banat
Un grup de hunedoreni pasionaţi de speologie şi-a propus să aducă în faţa publicului lumea minunată din peşterile din România. În 2013, primul album de fotografie susţinut de text l-au dedicat Peşterii Ponorâci-Ciclovina cu Apă, după care au urmat Cioclovina Uscată şi Şura Mare. Acum a venit rândul Peșterii Comarnic să fie pusă în valoare şi promovată.
Albumul „Peştera Comarnic” este rezultatul muncii în echipă a mai mulţi speologi, care au făcut documentarea în teren: sunt o mulţime de ore petrecute în peşteră dar şi ture la suprafaţă. Este o muncă făcută din pasiune cu scopul de a promova o frumuseţe unică. Volumul e realizat de Clubul Sporturilor Montane din Hunedoara cu fotografii ale speologilor Cosmin Ovidiu Stan şi Adrian Sopincean susţinuţi de alţi zeci speologi. Profesorul hunedorean Adrian Sopincean este de altfel recunoscut printre fotografii români pentru lucrările realizate în subteran: „Pentru a face o fotografie bună în peşteră sunt necesare mai multe persoane. Cineva trebuie să lumineze, altcineva trebuie să „stea model” şi altcineva să declanşeze aparatul. Fotografia de peşteră este un gen de fotografie experimentală, ce nu se supune aceloraşi legi ca fotografia de suprafaţă.
Pentru realizarea unei imagini bune se poate munci câteva ore (…) Pe lângă problemele de siguranţă în mediul cavernicol, echipamentul trebuie protejat şi, datorită trepiedelor, reflectoarelor şi a bliţurilor, acesta devine mult mai voluminous decât cel necesar unei ture de suprafaţă”, scria mai demult Grigore Roibu, preşedintele Asociaţia Artiştilor Fotografi Hunedoreni (AAFH) după ce a asistat la o zi din munca depusă de echipă pentru realizarea acestor fotografii. Practic, speologii trebuie să îşi transporte echipamentul în galeriile subterane ale peşterii. La echipamentul speologic se adaugă cel fotografic, inclusiv luminile necesare pentru realizarea imaginilor de calitate. Toate trebuie transportate prin galerii, chiar şi prin apă. Este o aventură dificilă care aduce în faţa cititorului frumuseţi care altfel ar fi imposibil de admirat.
„Timpul a trecut peste noi, exploratorii, aducând argint pe la tâmple, dar și experiență speologică. Aici, în galerii, timpul încremenește cu fiecare picătură de apă, cu fiecare gram de calcit depus. Din toate aceste locuri, am cules pentru dumneavoastră imagini, amintiri, senzații, pe care le-am închegat în cartea pe care o țineți în mână, o invitație pentru a ne urma în lumea în care întunericul lasă umbre”, scriau Adrian şi Mihaela Sopincean în prefața altui album speologic. Cei doi speologi au scris şi textul albumului. Cei doi spun că la origine, cuvântul „comarnic” este, se pare, de origine bulgară, limbă în care „komarnik” înseamnă cabană sau colibă. După alte surse, înseamnă o colibă mică în care locuiesc ciobanii de la stână – un adăpost la stână ce servește pentru păstrarea și uscarea cașului sau o poliță sau o scândură pe care se pune cașul la uscat. Complexul carstic Comarnic este situat în sud-vestul României, în partea sudică a Munților Doman. Autorii spun această regiune constituie cea mai extinsă zonă carstică continuă a României care se întinde pe 800 kilometri pătraţi. Peştera primeşte statul de rezervație în anul 1947 de la Academia Română pentru ca, din anul 2000, Peștera Comarnic să fie cuprinsă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. Intrările ușor accesibile sunt protejate de porți. Din anul 2002, pentru serviciile de vizită turistică în subteran, există ghid. Conform planului de management, peştera Comarnic este în prezent cea mai mare și cea mai complexă cavitate din Banat. Consultanţii ştiinţifici al lucrării sunt prof. Univ. Tudor Tamas – Facultatea de Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Rodica Plăiași şi Andrei Giurginca de la Institutul de Speologie Emil Racoviță. Albumul este parte a colecţiei ”Peşteri din Romania”.
Laura OANĂ
