Singură pe „Drumul regelui”. Bătrânica din Apuseni va fi ajutată de tinerii de la „Ajută satul”

Bunicuţa a rămas singură în cătun, la kilometri întregi de cea mai apropiată locuinţă. La 84 de ani, femeia în straie cernite trăieşte într-o căsuţă de lemn de pe la 1900.

Mai are amintirile, câteva fotografii şi o pisică. Îşi drămuie mâncarea şi combustibilul pentru lampa casei.

De milă, o mai ajută pădurarii sau oamenii care urcă la pădure. Povestea ei a ajuns la voluntarii din campania „Ajută satul”.

Lucreţia Olari este ultimul locuitor al cătunului Ponor din Vaţa. Căsuţa ei din poiană este lângă drum, unul pe care circulă doar maşinile de teren sau TAF-urile celor care lucrează pe munte.

Aude zgomot, trage încetişor perdeluţa şi priveşte temător, de după geam, la maşinile care opresc lângă căsuţa sărăcăcioasă din lemn.

Îl vede pe pădurar şi prinde curaj: deschide uşa de lemn şi coboară poticnit treptele masive de piatră.

O femeie subţirică, cu ochi limpezi şi vorbă bună te pofteşte în casă.

Cu acoperişul spart, căsuţa ei mai are o singură încăpere bună.

Are o sobă, un pat rupt, un scăunel şi o masă pe care, într-un colţ, e pus la păstrat ce a rămas din cina de ieri seară: resturile de la un ou ochi şi o felie de pâine.

Sunt orele prânzului şi, până acum, bunicuţa Lucreţia a mâncat … ceai de zahăr ars: „Am pus acole în plev nişte zahar, arsăi zaharu’ şi băgai apă”, povesteşte stânjenită. „Atât aţi mâncat azi?”, se miră vizitatorii. „Ie!”, vine răspunsul. Apoi îşi aminteşte ceva: „Mi-o adus cineva săptămâna trecută o piparcă (ardei n.red.) aşa faină, mare şi roşie. Am ţinut-o de drag să mă uit la ie şi am pus-o în blid, în ailaltă cameră, la rece. Când să o ieu, mi-o mâncat-o hârciogu!” Şi nu e singurul necaz al bunicii cu sălbăticiunile: „Crumpii de două ori i-am pus primăvara asta, da’ mi le-or stricat porcii”, se vaită băbuţa, care mai are, într-un dulăpior pe perete, două cepe şi o sticlă de ulei. Pentru că nu poate ajunge la magazin, bătrânica îşi face singură pâinea, în ler.

Nu are curent electric, doar o lampă cu puţin combustibil agăţată într-un cârlig din tavan. „Nu mai am la ea uiagă (sticlă – n. red.), n-o ţin să ardă numa’ câte un pic, dragă! Ştii di ce? Să nu treacă motorina, că şi din asta am puţină. De nu ştiu câţi ani nu am avut petrol, de când era cooperativă în sat”, explică băbuţa, care mai are un pic de combustibil pentru toată iarna.

Stă pe „Drumul regelui”, un drum care uneşte judeţele Hunedoara cu Arad şi duce la Săvârşin. Pe o distanţă de zece kilometri în munte, e doar ea. Tinerii privesc fotografiile de pe pereţi şi întreabă de copii.

Bătrânica încremeneşte, pleacă privirea în podea şi mâinile încep să-i tremure: „Cum să zic… Vineri l-am îngropat!” În încăpere, se lasă o tăcere grea: „ Mai bine muream eu! Mi-am ţinut eu firea, dar de-abia mă ţin pe picioare… O trece şi asta, da mai târziu… Mai târziu, când vine vremea mea…”

Aşa că bunicuţa Lucreţia e singură şi nevoită să se descurce cum poate. Îşi spală totul singură, ea îşi găteşte şi îşi face curat. Îi ţin de urât „mâţuca” şi un radio vechi pe baterii.

Bătrânica povesteşte despre căţelul plecat că „nu prea era mâncare”, de gâinile omorâte de dihor, de singurătate şi dureri. „Mă ia câteodată aşa o vâjâială, de pic jos. Am picat acole la vale, de nu m-am putut ridica din apă şi aci n-ai pe cine să strigi”. Zice că n-a fost în viaţa ei la un medic, nici măcar atunci când şi-a rupt piciorul. „Cu ce să merg?!” Aşa că piciorul s-a vindecat, dar strâmb şi şchiopătatul mai adaugă o povară în viaţa femeii.

Nu ştie decât de Antinevralgic – asta şi cere de la voluntarii care o vizitează şi apoi îşi aminteşte de pod. Are o oală unde se strânge apa de ploaie care intră prin ţiglele sparte.

Marius Achim, iniţiatorul campaniei „Ajută satul” urcă pe scara şubredă de lemn şi, la lumina lanternei, descoperă starea proastă a acoperişului. Din cauza apei infiltrate, chirpiciul tavanului a căzut în multe locuri. „Am vrut să vărui eu, dar dacă s-o întâmplat aşa cu băiatul, cu cine să mă ajut? Nu-i nime, nime pe aici!”

A venit noră în casă, când avea 14 ani. Demult, soţii Olari se gospodăreau bine: aveau o moară pe apă unde munceau cu nişte ajutoare din Prăvăleni. „De când mi-o murit bărbatul şi nu mai facem făină la moară, eu nu am mai mâncat mămăligă!”, spune bunicuţa.

Acum trebuie să se descurce cu un ajutor social, nici acela primit cum se cuvine: „Avem un nou angajat la asistenţă socială, o să vină să vă caute şi veţi primi bănuţi la timp”, spune Florin Băd, viceprimarul comunei Vaţa de Jos.

Oamenii verifică până şi geamurile pe unde intră frigul: „E impresionant cum stă bunica aici, în ce condiţii. De-abia are mâncare, podişorul e gol. Nu ştiu cum trăieşte aşa!”, oftează Silvia Olari, una din voluntarele din campanie: „Şi dacă o priviţi, veţi vedea că nu are riduri pe faţă, e foarte frumoasă! Bogăţia nu-i în casă la ea, e aerul de aici!”

Marius Achim, iniţiatorul campaniei „Ajută satul” şi-a notat o sumedenie de lucruri de care ar avea nevoie bunica din cătun: „Avem deja mai mulţi bunici şi mai multe bunici adoptate în ultimii ani, acum am găsit-o şi pe tanti Lucreţia. E impresionant că stă izolată, i-a murit copilul zilele trecute şi trăieşte tare greu. Acum vrem să-i aducem lumină în casă, să instalăm nişte panouri fotovoltaice. Încercăm să o ajutăm cu ce putem, să-i reparăm casa, acoperişul. Ne gândim chiar să-i ducem şi un câine să aibă cine să o apere pe acolo.”

Nu este singur caz preluat de campanie în această perioadă, sunt zeci de familii care au nevoie măcar de un dar de sărbători, dar şi de alimente, aparatură electrocasnică şi chiar mână de lucru. Cei care vor să ajute pot contacta organizatorii – preşedintele Asociaţiei Hunedava, Marius Achim la numărul 0728290701. Donaţiile în bunuri şi alimente pot fi aduse la depozitul din localitatea Deva, strada Pietroasa, nr 13, iar cele în bani în contul Asociaţiei Hunedava , cont IBAN : RO45 RNCB 0162 1622 3159 0001, BIC : RNCB, deschis la BCR HUNEDOARA. In contul de tip Pay Pall legat la adresa de mail : achimoto_ro@yahoo.com  ori transfer prin Revolut, pe contul legat numarului de telefon : 0040728290701, pe numele Marius Achim. Toate donaţiile trebuie însoţite de menţiunea „pentru campania Ajuta Satul” sau pentru ,, Acţiunea umanitară Bunica Lucreţia”.

Voluntarii campaniei au ajutat zeci de familii cu probleme din judeţ. Mai mulţi bătrâni au primit chiar case noi după ce zeci de tineri, mulţi dintre ei motociclişti, s-au mobilizat, au strâns bani şi au construit locuinţe pentru bătrânii nimănui.

Laura OANA