Sezonul România-Franţa, bilanţ intermediar pozitiv: Mii de participanţi

Bilanţul pentru Sezonul România-Franţa este, după o lună şi jumătate de la debutul în ţara noastră şi cu tot atâta timp înainte de final, unul pozitiv, peste aşteptările organizatorilor, dovedind că proiectele sunt unele dorite şi nu „făcute la cheie pentru că există o finanţare”. Expoziţiile deschise la Bucureşti au deja mii de vizitatori, numărul proiectelor şi al localităţilor în care ele se desfăşoară a crescut considerabil, iar părţile franceză şi română îşi doresc ca această colaborare să continue după data de 14 iulie, când Sezonul va fi încheiat oficial.

Sezonul este prima astfel de colaborare a Franţei cu o ţară europeană.

„Industria culturală înseamnă în Franţa 84 de miliarde de euro, mai mult decât cea a luxului şi cea auto, şi 1,3 milioane de locuri de muncă. Nu este de neglijat”, a spus Michèle Ramis, ambasadoarea Franţei în România, la o întâlnire cu presa care a avut loc luni. „Avem o tradiţie a premiilor în literatură, traducere şi film”, a dat ea exemplu Goncourt şi Festivalul de la Cannes. „Este foarte important că participăm la Bookfest, la fel şi la TIFF. Cinematografia franceză cunoaşte o nouă revitalizare şi datorită sistemului de finanţare din Franţa, un model unic. Franţa a primit numeroase personalităţi culturale române şi legăturile dintre cele două ţări sunt foarte strânse. Îmi doresc ca Sezonul să continue şi după 14 iulie în aceste domenii cheie”.

Expoziţii de succes

Cei doi comisari, român şi francez, Andrei Ţărnea şi Jean-Jacques Garnier, au făcut deja un mini raport şi a rezultat că expoziţiile din deschiderea Sezonului în România au depăşit 6.000 de vizitatori.

Expoziţia „Eli Lotar 1905 – 1969”, deschisă la Muzeul Naţional al Literaturii, a trecut pragul de 10.000 de vizitatori.

„Proiectul Eli Lotar nu înseamnă doar expoziţia, ci şi cartea, care va fi prezentă la Bookfest şi poate fi cumpărată şi o traducere de foarte bună calitate al catalogului un expoziţii care a avut loc în urmă cu doi ani în Franţa, iar el va rămâne nu doar ca un martor al expoziţiei, ci efectiv al realităţii franco-române în jurul lui Eli Lotar, fiul lui Arghezi”, a spus Ţărnea la aceeaşi întânire.

Programarea evenimentelor în cadrul Sezonului este una bogată. Între 18 aprilie şi 14 iulie au fost programate peste 370 de evenimente, din 250 de proiecte. Iniţial, a spus Ţărnea, „am plecat de la 37 de localităţi, acum suntem la peste 50; în Franţa am depăşit 87, iar Jean-Jacques Garnier crede că sunt aproape 100”.

Buget

Despre buget, el a precizat că acesta va fi comunicat odată ce Sezonul se va fi încheiat, la jumătatea lunii iulie.

Finanţarea de partea franceză se face cu bani publici, printr-un mecanism pe care legislaţia franceză îl stabileşte pentru mecenatul în cultură şi artă, prin care banii de taxe ai marilor companii revin proiectelor de acest gen.

„Bugetul total este greu de calculat. O să vedem după despre ce a fost vorba, pentru că este buget de deconturi. Decontăm cheltuieli ale operatorilor. Cofinanţarea Sezonului este făcută ca o fracţiune din bugetul total. Partea română şi cea franceză, împreună, dau, de obicei, până în 40-50% din totalul proiectelor, cel mai adesea, sub 30%. Este o logică în asta: înseamnă că sunt proiecte care chiar sunt dorite, nu proiecte făcute la cheie pentru că există o finanţare”, a explicat Comisarul general pentru România.

Partea română a alocat aproximativ 2 milioane de euro, iar cea franceză, circa 2,5 milioane de euro. „Vom vedea cât din aceşti bani sunt angajaţi efectiv de operatori şi, deci, cât va costa. Pachetul maxim pe care l-am stabilit cu partea franceză este de 1,9 milioane de euro. Deja ştim că unele structuri au cheltuit mai mult, altele mai puţin”, a mai explicat comisarul.

În Sezon există numeroase evenimente la care părţile organizatoare – Ministerele Afecerilor Externe din cele două ţări – nu asigură cofinanţare, evenimente care sunt incluse în programarea Sezonului, dar care nu au o obligaţie de raportare financiară. „Sunt multe evenimente despre care nu ştim încă. La Grenoble şi-au dorit să organizeze timp de o lună manifestări legate de carte şi film şi au ajuns să facă asta patru luni”.

„Bilanţul este pozitiv, nu mai vorbesc despre Franţa, unde este extrem de bun”, a adăugat Ţărnea.

După 14 iulie

Aşa cum ambasadoarea Franţei a afirmat că îşi doreşte ca această colaborare să continue după data de încheiere a Sezonului, vor exista anumite proiecte care se vor desfăşura ulterior ei.

„Sunt nenumărate proiecte ce vor continua. Încercăm să facem o listă a tuturor proiectelor angajate de structuri care participă de partea franceză şi cea română la Sezon cu ambiţii ulterioare. Va depinde de cele două ministere cum vor măsura în anii care vin – dacă ţin evidenţa tuturor proiectelor care s-au angajat în timpul Sezonului şi, dacă se întâmplă, ele reprezintă viaţa de după, ca să zicem aşa”.

După ce vor fi trase concluziile Sezonului, Ministerul român al Afacerilor Externe va decide dacă modelul va fi preluat. „El este greu de replicat, pentru că îţi trebuie un partener cum e Franţa, care face sezoane de 34 de ani, deci are cunoaşterea şi structurile. Fără ele, România singură… e complicat. Nu este imposibil. Trebuie să ne gândim poate la o altă scară. Dare ste posibil să gândim un mecanism de acest tip, pentru că pare câştigător”.

Sezonul cultural România – Franţa a fost lansat la Paris, pe 26 noiembrie, cu peste 300 de evenimente care au avut loc în mai mult de 13 regiuni. S-a încheiat în Franţa pe 16 aprilie şi a debutat la Bucureşti pe 18. Sub sloganul „Să uităm de clişee”, principala temă a Sezonului este diversitatea culturală. Pe 14 iulie, de Ziua Franţei, în parcul Carol – Arenele Romane – uzina Electrica vor avea loc mai multe manifestări pentru a marca închiderea sezonului.

news.ro