Şerveţelele umede, inamicul numărul unu al canalizării
Trăim în secolul XXI, dar avem un comportament medieval. Este concluzia angajaţilor staţiei de epurare care au în fiecare zi surprize neplăcute pentru că devenii aruncă în toalete obiecte care ar trebui să ajungă, de fapt, în pubele. Aşa au ajuns articolele de igienă precum şerveţele umede şi beţişoarele de urechi, duşmanul canalizării. Angajaţii staţiei de epurare se văd nevoiţi să oprească, să cureţe şi apoi să restarteze pompele instalaţiei periodic.
Se pierd ore întregi din cauza lipsei de civilizaţie. Şi asta doar pentru că devenii s-au obişnuit să arunce obiectele care ar trebui să ajungă la gunoi în toalete. Toate ajung în canalizarea oraşului apoi în Staţia de epurare a apelor uzate. „O pompă de spumă ar trebui să preia doar partea de spumă de pe decantoarele primare, dar, la noi, uitaţi ce scoate!”, arată Delia Hanga, şeful Staţiei de epurare Deva, către instalaţia pe care s-a adunat o grămadă de cârpe şi tot felul de resturi. Este încă o dovadă că, deşi trăim modern, ne comportăm ca în Evul Mediu. Rostul staţiei de epurare a Devei este intervină asupra apelor colectate de canalizarea oraşului, astfel încât, înainte de a fi deversată în râul Mureş, apa să fie cât mai curată. 
În schimb, echipele operatorului încă se mai miră când extrag din subsol cantităţi uriaşe de resturi. Procesul complex de curăţare scoate la iveală, de fapt, cât de civilizaţi sunt o parte din locuitorii unui oraş: „Găsim tot felul de obiecte în reţeaua de canalizare, de la ghidon de bicicletă, aspirator, haine de iarnă. La un moment dat, în staţia de canalizare a ajuns şi un sistem de arcuri de la o canapea veche”, spune Andreea Morogan, purtător de cuvânt Apaprod.
Realizată recent, pe fonduri europene, staţia de epurare este complet automatizată. Dacă ar fi şi comportamentul devenilor unul civilizat, totul ar funcţiona „ca la carte”. Doar că, în realitate, aşa ceva, nu se întâmplă. Toate obiectele aruncate în toalete obturează ţevile de canalizare din oraş şi apoi blochează staţia de epurare. „Toate aceste tipuri de deşeuri, cu preponderenţă şerveţele umede şi beţişoarele de urechi, afectează în mod negativ funcţionarea staţiei, a grătarelor, a pomperelor şi a mixerelor. Acestea se uzează pentru că toate aceste obiecte afectează grav instalaţia care se blochează de câteva ori pe zi şi nu mai funcţionează normal”, explică şeful Staţiei de epurare a apelor uzate Deva. În loc să ajungă în containerele de reciclare sau în pubele, beţişoarele de urechi, şerveţelele umede sau scutecele folosite ajung în canalizarea oraşului. „La punctul de intrare al apelor uzate în staţia de epurare unde avem deşeurile rezultate de la grătarele rare găsim o mulţime de şerveţele umede, prezervative, tampoane, scutece de bebeluşi şi multe alte obiecte care nu au ce căuta în canalizarea oraşului. Ele trebuie să ajungă, de fapt, în coşul de gunoi”, explică Delia Hanga.
Exasperaţi de mulţimea de obiecte ajunge în canalizare, dar şi de prea desele momente în care sistemul de epurare se blochează, cei de la Apaprod au decis să demareze o campanie în care să le spună devenilor că sistemul de canalizare, nu e coș de gunoi. „Desfăşurăm periodic acţiuni de informare cu privire la regulile de utilizare a sistemului de canalizare şi de conştientizare a riscurilor ce pot apărea în cazul utilizării incorecte a acestui sistem”, spune Andreea Morogan. Lucrătorii care intervin pentru decolmatarea ţevilor spun că sunt revoltaţi când văd ce sunt în stare oamenii să arunce în toalete şi în canale. Imaginea e teribilă, mai ales când te gândeşti că toate aceste lucruri ar putea ajunge în râuri, acolo unde semeni de-ai lor se scaldă sau pescuiesc.
Laura OANĂ
