Sărbătoare mare: Creştinii prăznuiesc astăzi Schimbarea la Faţă

Creştinii prăznuiesc duminică Schimbarea la Faţă, numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni, fiind singura dezlegare la peşte din actualul Post al Adormirii Maicii Domnului. Se spune că din această zi vremea începe să se schimbe. Schimbarea la Faţă este una din cele trei minuni pe care credincioşii le pot vedea în Ţara Sfântă, pe lângă Lumina Învierii şi întoarcea râului Iordan înapoi la Bobotează.

La Slujba din 6 august, peste Biserica Ortodoxă, în timpul slujbei oficiate de Patriarhul Ierusalimului, apar nori foarte ciudaţi, deşi  în această lună cerul este mereu senin.

Sărbătoarea Schimbării la Faţă datează de la începutul secolului al IV-lea, când Împărăteasa Elena ctitoreşte o biserică pe Muntele Tabor. În Biserica Rusă se obişnuieşte ca în această zi să se facă pomenirea tuturor celor adormiţi, în timp ce în unele zone este obiceiul de a aduce struguri la biserică pentru a fi împărţiţi credincioşilor.

Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos este unul din cele 12 praznice împărăteşti, având ca semnificaţie momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu. Pe muntele Tabor, pe când Iisus se ruga, apostolii, moleşiti de somn, tresar deodată la o privelişte nemaivăzută: faţa Lui strălucea puternic, iar hainele se făcuseră albe ca zăpada. Apoi, în acea lumină, apar doi bărbaţi care stau de vorba cu Iisus despre Patimă şi Moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie.

Sărbătoarea este privită ca zi de hotar pentru vară. Din această zi, vremea incepe să se schimbe şi să se răcească.

Schimbarea la Faţă mai este numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni. Denumirea Obrejenie vine din slavonă, “obrejenie” însemnând transformare, schimbare. Denumirea de Probojanii vine tot din slavonă, de la verbul popular „a probazi”, semnificând a ocărî sau a certa. Dacă denumirea în limba greacă a sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este Metamorphosis (Transfigurarea), iar în limba slavonă Preobrajenie, Sfântul Antim Ivireanul o numeste sugestiv Dumnezeiasca Infrumuseţare a lui Hristos.

În satele româneşti încă se mai pătrează viu spiritul acestei sărbători, de ea fiind legate o serie  obiceiuri, datini, tradiţii şi superstiţii.

Acest praznic este unul foarte important, este una dintre acele zile când cerurile se deschid, iar cei aleşi de Dumnezeu pot vedea Porţile Raiului. Cei care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se vestejească, iar cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi  ploşnite, se spune în popor. Femeile însărcinate, dacă vor respecta această zi, vor avea o naştere uşoară, iar copiii le vor fi sănătoşi. Fetele nu-i bine să se spele în această zi pentru că nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba.

Biserica a rânduit ca de sărbatoarea Schimbării la Faţă să fie dezlegare la peşte.

În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarele Probajenii. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun, preacurvie etc.), vor fi cu siguranţă vindecaţi, potrivit tradiţiei.

În această perioadă se sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele, iar credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au, acestea fiind binecuvantate de către preot şi împărţite celor sărmani. De asemenea, se face pomană în amintirea celor morţi.

Se mai spune că din 6 august toamna începe să-şi intre treptat – treptat în drepturi. De acum înainte, iarba nu mai creşte, păsările se pregătesc să plece spre ţările calde, iar insectele se pregătesc să intre în pământ. Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi mohorată. Tot în popor se spune că dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, atunci iarna care va veni va fi plină de ninsori.

De asemenea, este bine ca până la această dată ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. Toto acum se culeg şi ultimele plante de leac, iar în această zi se poate începe şi gustatul boabelor de struguri. Deşi încă nu sunt copţi, tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se spune că sunt buni de leac pentru cei care au intestinele sensibile.