Săptămâna Premiilor Nobel 2020. Cine sunt laureații

Săptămâna premiilor Nobel din 2020 a debutat pe 5 octombrie, odată cu anunţarea laureatului premiului pentru medicină, potrivit calendarului acestor distincţii prestigioase.

Anul acesta, ceremonia de înmânare a premiilor nu a avut loc la Stockholm, din cauza pandemiei, iar fiecare laureat şi-a primit diploma şi medalia în ţara în care se află. Este pentru prima dată în 76 de ani când ceremonia are loc.

Harvey J. Alter, Michael Houghton şi Charles M. Rice sunt laureaţii premiului Nobel pentru Medicină pe 2020, pentru descoperirea virusului Hepatitei C, a anunţat luni Comitetul Nobel.

Premiul Nobel a fost acordat cercetătorilor care „au avut o contribuţie decisivă în lupta împotriva hepatitei transmise prin sânge, o problemă globală de sănătate care cauzează ciroză şi cancer de ficat”, a transmis Comitetul.

Harvey J. Alter (n. 1935, New York), Michael Houghton (n. Marea Britanie) şi Charles M. Rice (n. 1952, Sacramento) au făcut descoperiri semnificative care au dus la identificarea virusului Hepatitei C.

Înainte de asta, descoperirea virusurilor Heptatitei A şi B au reprezentat paşi importanţi, însă majoritatea cazurilor de hepatită transmisă prin sânge au rămas inexplicabile. Descoperirea virusului Hepatitei C a dezvăluit cauza cazurilor de hepatită cronică şi a făcut posibile testarea şi dezvoltarea de noi medicamente care au salvat milioane de vieţi.

Alter şi Rice, care au fost contactaţi de reprezentanţii Comitetului Nobel, s-au arătat „foarte surprinşi”, a spus luni secretarul general.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 110 premii Nobel pentru Medicină. Douăsprezece femei se regăsesc pe lista laureaţilor.

Cel mai tânăr laureat al premiului pentru Medicină a avut vârsta de 32 de ani – Frederick G. Banting (1923, pentru descoperirea insulinei) -, iar cel mai în vârstă a fost Peyton Rous (87 de ani), laureat în 1966 pentru descoperirea virusurilor tumorale.

Cercetătorii William G. Kaelin Jr, Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza, care au identificat sistemul molecular ce reglează activitatea genelor că răspuns la diferite niveluri ale oxigenului, au primit premiul Nobel pentru Medicină pe 2019.

Premiul Nobel pentru Fizică pe 2020 a fost acordat lui Roger Penrose şi lui Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, pentru investigaţii privind găurile negre şi descoperiri astronomice, a anunţat marţi Academia suedeză de ştiinţe.

Englezul Roger Penrose a fost premiat pentru „descoperirea că formarea unei găuri negre este o consecinţă a teoriei relativităţii”.

Germanul Reinhard Genzel şi americanca Andrea Ghez au fost premiaţi pentru „descoperirea unui obiect supermasiv în centrul galaxiei noastre”.

Anunţul a fost făcut cu întârziere, pentru că „a durat ceva până am luat legătura cu laureaţii”, a spus secretarul Comitetului. „Cele mai întunecate mistere ale universului”, după cum a afirmat, au fost în prim-plan şi anul acesta.

Andrea Ghez a declarat după anunţarea laureaţilor: „Sper că pot inspira alte femei în domeniu. Este un domeniu care oferă multe satisfacţii şi, dacă eşti pasionat, pot fi făcute multe lucruri”. Ea a spus că acum este mult mai interesată de partea didactică a carierei sale. Ghez predă la UCLA (Statele Unite).

Genzel, născut în 1952, este director al Max Planck Institute (Germania) şi profesor la Universitatea Berkeley (SUA).

Roger Penrose, născut în 1931, în Colchester (Marea Britanie), este profesor la Oxford.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.

Premiul Nobel pentru Fizică este acordat de Academia regală de ştiinţe din Suedia.

Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din total, 47 au fost acordate câte unui cercetător. Trei femei se regăseau până anul acesta în lista laureaţilor: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018).

John Bardeen este singurul om de ştiinţă care a primit Nobelul pentru Fizică de două ori. Cel mai tânăr laureate a fost Lawrence Bragg, în vârstă de 25 de ani – el a fost recompensat în 1915 împreună cu tatăl său. Cel mai vârstnic a fost Arthur Ashkin (96 de ani), laureat în 2018.

Canadianul James Peebles şi elveţienii Michel Mayor şi Didier Queloz au fost laureaţii premiului Nobel pentru Fizică pe 2019, pentru contribuţia la înţelegerea evoluţiei universului şi a locului Pământului în cosmos.

Emmanuelle Charpentier (Franţa) şi Jennifer A. Doudna (SUA) sunt laureatele premiului Nobel pentru Chimie pe 2020, pentru „dezvoltarea unei metode de editare a genomului”, a anunţat miercuri Academia suedeză.

Goran Hansson, secretarul general al Academiei, a subliniat înaintea anunţului că premiul din acest an este acordat pntru „rescrierea codului vieţii”.

Charpentier, născută în 1968, lucrează la Institutul Max Planck din Berlin, la fel ca Reinhard Genzel, care a fost marţi laureat cu Nobelul pentru Fizică.

Doudna, născută în 1964, lucrează la University of California Berkeley.

Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna au descoperit una dintre cele mai precise unelte în tehnologia genetică: foarfecele moleculare CRISPR/Cas9. Folosindu-se de aceastea, cercetătorii pot schimba, cu mare precizie, ADN-ul animalelor, plantelor şi microorganismelor.

Această tehnologie a avut un impact revoluţionar în ştiinţă, contribuie la noi terapii împotriva cancerului şi vor putea ajuta la vindecarea bolilor ereditare.

„Aş putea spune că premiul a devenit repede după publicarea rezultatelor cercetării (2012, n.r.). Când am fost sunată dimineaţă şi mi-a fost spus de mai multe ori (că a câştigat, n.r.), nu reuşeam să fac legătura. Auzi, dar nu faci legătura. Simţeam că nu este real”, a spus Charpentier miercuri, la conferinţa de presă telefonică.

Legat de faptul că anul acesta au fost laureate două femei, Charpentier a declarat: „Sunt foarte fericită. Cred că asta transmite un mesaj pozitiv, un mesaj foarte puternic tinerelor care ar vrea să urmeze calea ştiinţei”.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950.000 de euro). Aceasta este împărţită, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 111 premii Nobel pentru Chimie. Cinci femei au fost laureate până anul acesta. Un singur om de ştiinţă, Frederick Sanger, a primit Nobelul pentru Chimie de două ori, în 1958 şi în 1980.

Recompensată şi cu Nobelul pentru Chimie, după ce a fost laureată a premiului Nobel pentru Fizică, Marie Curie a devenit prima persoană din lume care a primit două distincţii Nobel.

Cel mai tânăr laureat a avut vârsta de 35 de ani – Frédéric Joliot – care a primit distincţia în 1935, iar cel mai în vârstă, 97 de ani – John B. Goodenough – laureat în 2019.

Goodenough alături de M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au fost premiaţi anul trecut pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion.

Poeta americană Louise Gluck este laureata premiului Nobel pentru Literatură pe 2020, a anunţat joi Academia suedeză.

Comitetul Nobel care acordă premiul pentru Literatură a decis să o recompenseze pe Gluck pentru „vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumuseţe austeră, face universală existenţa individuală”.

Născută pe 22 aprilie 1943, la New York, Louise Gluck a urmat cursurile Sarah Lawrence College şi Columbia University.

Considerată unul dintre cei mai talentaţi poeţi americani contemporani, Gluck a debutat în 1968, cu „Firstborn”, iar de-a lungul carierei a fost recompensată cu numeroase distincţii, între care Pulitzer (1993, pentru „The Wild Iris”) şi National Book Award (2014, pentru cea mai recentă carte de poezii, „Faithful and Virtuous Night”).

A publicat 12 colecţii de poezii şi câteva volume de eseistică. Toate sunt caracterizate de efortul pentru claritate. Viaţa de familie, copilăria, relaţiile dintre părinţi şi dintre rude reprezintă tema centrală a scrierilor ei. Chiar dacă nu a negat vreodată importanţa background-ului autobiografic, nu trebuie să fie văzută ca un poet confesional. Gluck caută universalul, astfel, se inspiră din mituri şi motive clasice, prezente în majoritatea lucrărilor ei.

Cu volume ca „The Triumph of Achilles” (1985) şi „Ararat” (1990), Gluck a devenit populară în America şi străinătate.

Scriitor rezident la Yale University, unde şi predă, ea trăieşte în Cambridge, Massachusetts.

Contactată telefonic joi dimineaţă de secretarul Comitetului Nobel, „mesajul a fost primit ca o surpriză, însă a fost binevenit, din câte mi-am putut da seama”.

Din 1901 până în prezent au fost acordate 112 premii Nobel pentru Literatură. De patru ori, distincţia a fost împărţită între doi câştigători.

Cincisprezece femei au fost laureate cu acest premiu până anul acesta.

Toni Morrison a devenit, în 1993, prima femeie afro-americană recompensată cu Nobelul pentru Literatură.

Cel mai tânăr laureat a fost Rudyard Kipling, cunoscut pentru „Cartea Junglei”, la vârsta de 41 de ani, în 1907, iar Doris Lessing a fost cel mai vârstnic, la vârsta de 88 de ani, în 2007.

Anul trecut, Academia suedeză a acordat premiile pentru 2018 şi 2019 scriitorilor Olga Tokarczuk (Polonia), respectiv Peter Handke (Austria).

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950.000 de euro). Aceasta este împărţită, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Premiul Nobel pentru Pace din 2020 a fost atribuit vineri Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU care, din Yemen în Coreea de Nord, hrăneşte zeci de milioane de guri, într-o lume în care foametea – o redutabilă ”armă de război” – urmează să crească din cauza covid-19, relatează AFP.

Operând cu elicopterul, dar la fel de bine cu elefantul sau cămila, PAM se prezintă drept ”cea mai mare organizaţie umanitară”, o necesitate, întrucât estimările sale arată că 690 de milioane de oameni – unul din 11 în lume – sufereau de subalimentaţie cronică în 2019. Şi, fără îndoială, mai mulţi suferă anul acesta, din cauza pandemiei covid-19.

PAM este recompensat pentru ”eforturile sale în lupta împotriva foametei, pentru contribuţia sa la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zone afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol motor în eforturi vizând să împiedice folosirea foametei ca armă de război”, a anunţat preşedinta Comitetului Nobel Berit Reiss-Andersen.

Un purtător de cuvânt al organizaţiei ONU a mărturisit că obţinerea distincţiei reprezintă un ”moment de mândrie”.

Înfiinţat în 1961, cu sediul la Roma şi finanţat integral prin contribuţii voluntare, PAM declară că a distribuit 15 miliarde de raţii şi a asistat 97 de milioane de oameni în 88 de ţări, anul trecut.

Este o cifră ameţitoare, dar care reprezintă doar o fracţiune din nevoia totală. În pofida progreselor înregistrate în ultimele trei decenii, obiectivul stabilit de PAM – de eradicare a foametei până în 2030 – pare ne neatins în cazul în care continuă tendinţele actuale, potrivit unor experţi.

Femeile şi copiii sunt, adesea, categoriile cele mai vulnerabile.

Definiţia inamicului declarat al Nobelului Păcii, războiul poate fi atât cauza, cât şi consecinţa foametei. Populaţii care trăiesc în ţări afectate de conflicte sunt mult mai susceptibile să fie subalimentate, potrivit organizaţiei.

”Nu există 1.000 de feluri de a proceda”, declara directorul general al PAM, americanul David Beasley, la 21 septembrie. ”Singurul mijloc de a termina cu foametea este de a pune capăt conflictelor”.

”FOAMETE DE PROPORŢII BIBLICE”

Yemenul este o dovadă tragică a acestui lucru. Atât ONU, cât şi ONG-uri trag semnalul de alarmă cu privire la consecinţele dezastruoase ale conflictului care opune din 2015 Guvernul, susţinut de o coaliţie militară condusă de către Arabia Saudită, şi rebelii huthi, susţinuţi de Iran.

Confruntările armate s-au soldat cu zeci de mii de morţi, majoritatea civili potrivit ONG-urilor, au deplasat trei milioane de oameni şi au împins ţara pe marginea prăpastiei foametei. Două treimi dintre cei 30 de milioane de locuitori ”nu ştiu ce să mânânce la următoarea masă”, potrivit PAM.

Orizontul planetei s-a întunecat şi mai mult anul acesta odată cuşocul sanitar şi economic cauzat de pandemia covid-19, care cauzează pierderi de venituri în cascadă, scumpeşte alimentele şi perturbă lanţurile de aprovizionare.

”Ne putem confrunta cu multiple foamete de proporţii biblice în câteva luni”, avertizează David Beasley încă din aprilie.

Recesiunea mondială cauzată de noul coronavirus SARS-CoV-2 riscă să împingă către foamete între 83 şi 132 de milioane de oameni în plus, estima ONU, într-un raport publicat la jumătatea lui iulie.

”Programul Alimentar Mondial ar fi fost un laureat demn de premiu fără pandemie, dar pandemia şi consecinţele sale consolidează absolut motivele acestui premiu”, a declarat Reiss-Andersen în faţa audienţei reduse la mai puţin de zece jurnalişti, din cauza covid-19.

În faţa tentaţiilor replierii naţionaliste, preşedinta Comitetului Nobel, care merge în cârjă din cauza unei fracturi la un picior, a subliniat importanţa găsirii unor ”soluţii multilaterale în lupta împotriva provocărilor mondiale”.

Este a 12-a oară când premiul este consacrat ONU, uneia dintre agenţiile sale sau unei personalităţi care are legătură cu ele – mai multe decât orice alt laureat.

Virusul SARS-CoV-2 afectează condiţiile în care PAM va primi Nobelul.

Dacă situaţia sanitară o va permite, premiul – o diplomă, o medialie de aur şi un cec în valoare de zece milioane de coroane (aproape 950.000 de euro) – îi va fi înmânat în persoană în cadrul unor festivităţi mult reduse, la 10 decembrie, la Oslo.

În caz contrar, va trebui să se mulţumească cu o ceremonie la distanţă, prin mijloace digitale.

Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice, acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat pe 12 octombrie.

 

news.ro