Salvatorii hunedoreni, la cel mai mare exerciţiu salvaspeo al anului

Turistă rănită şi salvată dintr-o peşteră din Bihor! Medici şi speologi salvatori din cinci judeţe s-au mobilizat pentru a scoate tânăra din galeriile unde temperaturile scăzute pot pune în pericol viaţa oricărui suferind. Este scenariul imaginat de cei din serviciul Salvaspeo România, care au intervenit pentru evacuarea tărgii din subteran.

Exercițiul național de salvare din mediul subteran speologic a început sâmbătă, la orele dimineţii. Salvatorii speologi au fost repartizaţi în patru echipe, plus o echipă formată din medici de urgenţi cu pregătire în speologie, la care s-a adăugat una de comunicaţii.

În frigul dimineţii, salvatorii se strâng în jurul coordonatorului de exerciţiu, care explică derularea acţiunii pe harta peşterii. „Cristea! O să-ţi explic exact unde să pui telefoanele şi limitele de sectoare! Patru telefoane trebuie să fie în subteran, plus unul la punctul de comandă afară”, spune Tudor Rus, directorul tehnic al Salvaspeo România.

Aşa a început cel mai mare exerciţiu de salvare din peşteră al anului 2017, în Peştera Gălăşeni, din comuna Măgeşti. 56 de speologi salvatori din judeţele Bihor, Hunedoara, Cluj, Arad şi Timiş au venit în Munţii Pădurea Craiului. Peştera aleasă ca locaţie este una apreciată ca având grad de dificultate ridicat, recomandată doar persoanelor cu experienţă şi condiţie fizică. Peşteroaia, cum o numesc localnicii, are o lungime totală a galeriilor de 2.495 metri, cu o denivelare de 33 de metri.

Prima dată a fost instalată reţeaua de comunicare între cei din subteran şi coordonatorii exerciţiului de afară şi apoi verificată între echipe. Echipele de salvatori speologi au intrat apoi cu targa în peştera declarată arie naturală protejată. Gălăşeni are o singură intrare, prin ponorul Văii Debla şi este deschisă în calcare, iar intrarea se află la o altitudine de 380 metri, într-un mic platou carstic.

Încă de la primii paşi, membrii echipelor au păşit prin apă. De fapt, peştera prezintă două cursuri subterane majore, cu cascade. Activul principal se alimentează din Valea Debla, iar cel secundar dintr-un ponor aflat la 400 de metri în nordul peşterii. Aşa că parte din acţiunea de salvare a avut loc prin ape subterane.

Îmbrăcaţi în echipamente speciale, dotaţi cu căşti de protecţie, lămpi de cap, sfori şi hamuri, echipele s-au îndreptat către locul accidentului. O parte din traseu a fost amenajat pentru turişti, aşa că salvatorilor le-au prins bine scările între „etaje”.

Datorită medicilor, victimei i-a fost acordat primul ajutor chiar în galerie: „În cadrul exerciţiului a fost evacuată o victimă de sex feminin, care prezenta o fractură închisă de gambă stângă, într-un accident de peșteră şi hipotermie uşoară consecutivă. A fost o bună ocazie pentru medicii şi asistenţii medicali cu pregătire speologică să intre în mediul speleal şi să acorde asistenţă medicală chiar în peșteră, victimei. Este foarte important ca victima să primească asistenţă medicală încă de la locul producerii accidentului şi pe toată durata evacuării”, spune medicul Mircea Galu, de la SMURD.

După ce tânăra rănită a fost imobilizată pe targă, s-a amenajat un punct cald pentru acordarea primului ajutor. Când a început evacuarea victimei, momentul a fost comunicat prin telefoane coordonatorilor din exterior: „Targa a părăsit punctul cald!”.

Nu durează prea mult şi echipa de salvaspeologi ajunge la un coridor vertical: „Targă în aer!”, strigă un bărbat şi alţii desfac cu atenţie sistemele complicate instalate pentru ridicarea victimei. Totul se face cu atenţie, la lumina lămpilor.

E atât de frig, încât efortul salvatorilor se recunoaşte în aburii groşi din respiraţie. Distanţa de la care s-a evacuat targa a fost de aproximativ un kilometru: „Evacuarea victimei a durat două ore şi s-a desfăşurat în condiţii foarte bune. Victima a fost transportată în condiţii stabile, fără incidente. Totul a decurs foarte rapid şi colegii mei s-au mişcat foarte bine”, spune Cristian Petrescu, tehnician Salvaspeo Bihor.

Întreg exerciţiul a durat cinci ore, iar timpul efectiv de evacuare al tărgii a fost de două ore. Pentru privitorul neobişnuit cu coridoarele înguste prin care abia te strecori salvarea victimei pare misiune imposibilă, dar speologii reuşesc cumva să tragă targa cu rănita prin locuri unde şi ei sunt nevoiţi să se târâie.

Peisajul peşterii e spectaculos, cu stalactite conice şi scurgeri parietale, formaţiuni care devin obstacole de care salvatorii trebuie să treacă lin, în ciuda solulul alunecos care îi face pe oameni să se prăbuşească în genunchi. Sunt locuri unde salvatorii sunt nevoiţi să facă un soi de lanţ viu şi să treacă targa milimetri de la unul la altul. Din cauza noroiului gros, de-abia se mai zăreşte câte ceva din roşul echipamentelor. „Filează coarda! Haideţi băieţi!”, se aud îndemnele, în timp ce unul dintre speologi îşi lipeşte obrazul de peretele rece şi umed pentru a ajunge cu mâna, prin fisura muntelui, către targă. O apucă şi strigă: „Tracţiune, uşor…” Indiferent cât de greu le este lor, targa trebuie menţinută în cea mai bună poziţie pentru victimă, chiar dacă speologii se sprijină pe pereţii neteziţi de ape reci.

„Ascultă comenzile, dă drumul uşor!”, îşi strigă salvatorii, în timp ce victima imobilizată pe targă este servită cu ceai cald. Această acțiune face parte din programul de pregătire periodică a echipelor de salvare speologică din România: „acţiunea a constituit un prilej pentru echipele salvaspeo în vederea perfecţionării tehnicilor de evacuare, în vederea rodării echipelor şi constituirii unei echipe unitare la nivel naţional pentru a interveni în caz de accident în mediul spelean”, spune Lucian Nistor, consilier tehnic Salvaspeo.

De fapt, acesta este şi rostul acestor exerciţii de salvare : să crească gradul de operativitate al echipelor de salvare spelogică. După evacuarea victimei din subteran şi încheierea exerciţiului salvaspeo, s-a trecut la curăţarea echipamentului colectiv, după care s-a făcut analiza exerciţiului: „În echipa de telefonie am fost trei speologi: am întins aproximativ 800 de metri de cablu telefonic, pe parcursul acestei distanţe am instalat cinci telefoane pe acest fir, unul fiind la intrarea in peşteră şi celălalt fiind în capătul peşterii, unde victima a fost introdusă în targă. Comunicarea s-a făcut pe echipe şi cred că a fost una foarte bună”, crede Radu Puşcaş, consilier tehnic Salvaspeo.

Echipele de intervenţie salvaspeo sunt formate în mare parte din salvatori voluntari, civili, pregătiţi şi formaţi pentru salvări din zone greu accesibile şi dificile, care necesită o pregătire tehnică specifică, antrenament continuu şi echipamente de intervenţie speciale: „Acţiunea de salvare din Peştera Gălăşeni a durat cinci ore, trei ore a fost timpul de echipare, lărgire a pasajelor strâmte şi două ore a durat efectiv evacuarea”, explică Tudor Rus, director tehnic al Salvaspeo România.

La exerciţiul de salvare, din judeţul Hunedoara, au participat şase salvaspeologi, inclusiv Adrian Sopincean, consilier tehnic Salvaspeo Hunedoara: „Nu a fost unul tehnic, însă peştera a avut porţiuni strâmte unde trebuia practic să te târăşti. Hunedoara va avea propriul exerciţiu de salvare în ultima săptămână din octombrie, sâmbătă, 28 octombrie, în Peştera Ponorici – Cioclovina cu Apă.”

Practic, exercițiul național de salvare din mediul subteran speologic a adus o premieră şi prin faptul că acțiunea a constat din simularea a două accidente: pe lângă cel din Peștera Gălășeni, una deschisă pentru activități de turism speologic specializat, un alt exerciţiu – însă de dimensiuni mai reduse – s-a desfăşurat în Peștera de la Vadul Crișului, peșteră amenjată pentru turismul de masă.

Laura OANĂ