Rotonda de la Geoagiu, legende și mister
Rotonda de la Geoagiu este cel mai vechi monument de artă bisericească de pe teritoriul României, aflat încă în picioare. Monumentul a fost ridicat la cumpăna dintre secolele XI-XII, de familia unuia dintre nobilii locali.
O altă tradiție spune că lacașul ar fi fost ctitorit de cavalerii cruciați, reîntorși din Țara Sfântă.
Așezământul este realizat în stil romanic, pe un plan circular care trimite la forma bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim. La construcție s-a folosit multă cărămidă romană, provenită de la o clădire antică, existentă odinioară pe aceste locuri, precum și piatră de râu. Pereții clădirii sunt foarte groși, au 1,20 metri, iar geamurile sunt construite astfel încât să ofere posibilități de tragere cu armele acelor vremuri. La etaj aproape toate geamurile au formă de amblazură, mai puțin cel dinspre stradă, care are formă rotundă.
”Să vă spun câte ceva despre legenda acestui monument. Ea este strâns legată de prima cruciadă care a avut loc. Se știe că în 1095 Papa, într-un discurs al său, a terminat cu cuvintele „Să eliberăm Mormântul Sfânt”. A urmat imediat un exod în care au plecat cavalerii, meșteșugarii sărăciți, a urmat un adevărat exod spre Țara Sfântă. Drumul a durat trei ani de zile. Ajunși acolo și-au dat seama că nu este cum se așteptau. E adevărat că Papa le-a promis iertarea păcatelor. Dar le-a promis și pămânânt. Nu era așa. S-au întors înapoi. A mai durat câțiva ani de zile până au ajuns înapoi. A fost un drum greu. Nu aveau hrană, apă. Au furat pe unde treceau. În locul în care s-au oprit ( adică la Geoagiu) au ridicat acest monument din spatele nostru, ca mulțumire către Dumnezeu pentru că au reușit să se întoarcă din prima cruciadă. Cel care a proiectat biserica era un om școlit. De aici a apărut ideea că lăcașul de cult a fost făcut de Cavalerii Templieri. După cum se știe, Cavalerii Templieri erau doctori în istorie, filosofie, niște elite ale vremurilor de atunci. Se spune că unul din punctele de bază ale acestora era aici, în Geoagiu. Aici exista un sistem organizat, un sistem în care administrația locală era puternică și putea să-i ajute pe cei care mergeau ori se întorceau din Țara Sfântă”, declară cercetătorul Marcel Muntean.
În jurul Rotondei, arheologii au descoperit o necropolă cu 172 de morminte creștine, primele înhumări fiind realizate în cursul secolului al XI-lea, în vremea regelui Ladislau I. Interesant, în interiorul Rotondei, au fost evidențiate 46 morminte de copii nou născuți, morți în Evul mediu.
”Deși a fost lăcaș de cult, pe vremea lui Ceaușescu a funcționat ca locuință socială. Cei care au locuit aici nu au știut că sub pardoseală se aflau morminte. S-a aflat după anul 2000. Atunci arheologii au excavat și au descoperit cele 46 de morminte. Legenda spune că, de fapt, erau copii care au murit și nu au apucat să fie botezați și îi îngropau în interior pentru că era pământ sfânt”, mai spune Marcel Muntean.
Cu toate enigmele ei, Rotonda de la Geoagiu reprezintă cel mai timpuriu edificiu de cult conservat pe teritoriul național, fiind un unicat al arhitecturii religioase medievale din România.
