Românii îşi schimbă acum electrocasnicele la un interval de 4-7 ani

Românii au început să îşi schimbe electrocasnicele mai repede, astfe că dacă, în trecut, ritmul de înlocuire a frigiderelor, aparatelor de gătit sau maşinilor de spălat era între 7-10 ani, cu un procent semnificativ din populaţie care făcea achiziţii după 10-12 ani, acum cei mai mulţi (70,3%) le cumpără la un interval între 4-7 ani şi chiar mai puţin, mai ales în ceea ce priveşte electrocasnicele mici, arată un studiu realizat de Haier România şi Frames.

„De la frigiderele eco-frost, maşinile de spălat rufe inteligente, cuptoarele şi plitele cu inducţie la aspiratoarele robot, aparatele de aer condiţionat wi-fi etc., românii sunt tot mai interesaţi de tehnologie, dovadă că rata de înlocuire a electrocasnicelor a scăzut semnificativ în ultimii 5 ani, pe fondul extinderii ofertei de produse inteligente şi creşterii puterii de cumpărare”, potrivit studiului Haier Market Outlook 2021, realizat de Haier România şi Frames, care arată că pandemia COVID, cu restricţiile sale, a accelerat şi mai mult ritmul de înlocuire a electrocasnicelor şi a crescut semnificativ vânzările online.

61,9% dintre românii chestionaţi în cadrul studiului au declarat că pandemia i-a determinat să facă schimbări în casă, iar electrocasnicele s-au aflat în prim-plan.

Dincolo de televizoare, laptopuri şi smartphone-uri, românii au cumpărat în pandemie şi foarte multe electrocasnice, de la aparatele din bucătărie (multicoocker, robot de bucătărie, sandwich maker etc.) la frigidere, maşini de spălat rufe, aparatele de cafea/ceai etc. În topul achiziţiilor s-au mai aflat centralele termice/boilere, cuptoarele/plitele/cuptoarele cu microunde, aspiratoarele şi frigiderele.

Achiziţiile cu bani cash şi sistemele de plată în rate fără dobândă s-au aflat în prim-plan.

”Dincolo de achiziţiile din zona de bricolaj, schimbarea electrocasnicelor s-a aflat în atenţia multora, dovadă rezultatele excelente înregistrate de magazinele specializate, atât cele fizice dar mai ales cele online. Alături de televizoarele mai mari, de laptopuri şi smartphone-uri, românii au cumpărat frigidere, aparate de bucătărie, maşini de spălat mai performante,  în general electrocasnice din noile generaţii”, afirmă experţii.

Pe ansamblu, dincolo de achiziţiile cu bani cash, cele mai multe cumpărături din zona electrocasnicelor s-au făcut cu bani împrumutaţi (carduri de credit cu rate fără dobândă, credite de nevoi personale, credite IFN).

„Spectaculoasă este evoluţia sistemelor de tip rate fără dobândă, care au ajuns pe locul 2 în topul achiziţiilor, semn că românii au înţeles şi au exploatat avantajele acestui sistem oferit de tot mai multe bănci”, spun specialiştii.

Potrivit studiului Frames & Haier România, românii au început să îşi schimbe electrocasnicele mai repede.

”Dacă în trecut, ritmul de înlocuire a frigiderelor, aparatelor de gătit sau maşinilor de spălat era între 7-10 ani, cu un procent semnificativ din populaţie care făcea achiziţii după 10-12 ani, acum cei mai mulţi (70,3%) le cumpără la un interval între 4-7 ani şi chiar mai puţin, mai ales în ceea ce priveşte electrocasnicele mici”, relevă studiul.

32% dintre cei chestionaţi îşi schimbă electrocasnicele mici din casă (aparat de cafea, cuptor de microunde, storcător, blender, mixer, robot de bucătărie, accesorii de bucătărie, fier de călcat, staţie de călcat, sandwich maker etc.) la un interval cuprins între 1-3 ani.

”Această evoluţie are două explicaţii principale. În primul rând, obiceiurile de consum s-au schimbat, stimulate de creşterea veniturilor şi a posibilităţilor de finanţare, iar pe de altă parte asistăm la o evoluţie semnificativă a ofertelor de produse. Ritmul inovaţiei în domeniu a accelerat, avem tot mai multe produse inteligente, precum cele de la Haier, cu un randament mai bun, care fac utilizarea mai uşoară şi mai eficientă. În plus, asistăm la o creştere semnificativă a concurenţei, mai ales pentru zona electrocasnicelor inteligente”, afirmă expertul Radu Bătrînu, de la Haier România.

Atunci când vor să îşi cumpere electrocasnice noi, românii se bazează foarte mult pe recomandări şi review-uri, pe specificaţiile tehnice şi pe notorietatea mărcii. Preţul cel mai mic nu mai reprezintă un criteriu atât de relevant precum în trecut.

„E o dovadă a maturizării cererii din acest domeniu. În domeniul electrocasnicelor, românii au devenit mai atenţi la raportul preţ-calitate, la experienţa de utilizare şi sfaturile prietenilor, a celor care le-au testat, la notorietatea brandurilor, produsele cunoscute popular ca ’făcute pe vapor’ fiind tot mai puţin căutate, chiar dacă au preţuri semnificativ mai mici”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Aşa se explică şi faptul că peste 70% dintre cei chestionaţi, dacă ar puşi să aleagă între două produse – unul clasic şi altul de ultimă generaţie, l-ar alege pe cel care oferă un nivel tehnologic superior, precum tehnologii de protecţie antibacteriană, utilizare abur, tehnologie NO FROST, motor inverter +direct motion, aplicaţii cu retete etc.

„Am devenit mult mai atenţi la modul în care lucrurile pe care le folosim zilnic ne influenţează viaţa, mai ales sănătatea. Aşa că selecţia electrocasnicelor a migrat către ecologie şi sănătate, de la consumul mai redus de curent la protecţia antibacteriană”, arată studiul Frames & Haier România.

De asemenea, 74% dintre cei chestionaţi au declarat că este un criteriu important de selecţie perioada de garanţie oferită de producător (de exemplu Tip de garanţie extinsă versus Garanţia acordată prin lege, de 2 ani).

Legat de garanţia produselor, 71% dintre respondenţi au declarat că au apelat sau vor apela la un service autorizat, în timp ce 29% ar cumpăra un produs nou.

Frigiderul, cel mai popular

Întrebaţi care este produsul electrocasnic care le-a adus un plus de valoare în viaţa de zi cu zi, 15,2 % dintre cei chestionaţi au indicat frigiderul, 13,6% cuptorul/plita, 12,7% maşina de spălat rufe şi 11,4% aspiratorul.

Pe lista electrocasnicelor esenţiale s-au mai clasat, în ordinea opţiunii, aparatul de cafea/ceai (8,9%), aparatul de aer condiţionat (8,2%), centrala termică/boiler (7,2%), maşina de spălat vase (6,1%), uscătorul de rufe (5,2%).

„Opţiunile au fost influenţate, bineînţeles, de achiziţiile făcute în pandemie, atunci când statul mai mult în casă a impulsionat mai ales achiziţia de electrocasnice din zona de bucătărie. Am mâncat mai multă mâncare făcută acasă, astfel că a devenit important să avem un frigider mai bun, o plită, un cuptor şi ustensile de bucătărie mai performante. Prezenţa aparatului de cafea/ceai în top este asociată tot cu munca de acasă şi cu efectele ei în comportamentul de consum”, explică experţii Haier.

Pandemia, cu restricţiile sale, i-a făcut pe români să se îndrepte tot mai mult către shopping-ul online, dovadă datele statistice care indică o dublare a vănzărilor magazinelor online în 2020 faţă de 2017, peste ştacheta de 5 miliarde de euro, trend care continua şi în 2021.

O confirmare a creşterii comerţului online este dată şi de rezultatele studiului Frames & Haier care arată că 19,3% dintre respondenţi au achiziţionat, în ultimul an, produse exclusiv din online, în timp ce numărul celor care au cumpărat exclusiv din magazinele fizice a fost de numai 16,7%. Cei mai mulţi clienţi au declarat că au cumpărat atât din online cât şi din magazinele clasice.

”Experienţa din magazin, în cazul electrocasnicelor, va continua să reprezinte un factor relevant pentru achiziţie. Pentru o parte dintre cumpărători este important să vadă produsul, să-l atingă. Pentru alţi clienţi, experienţa online a definit definitorie – s-au adaptat, au învăţat ce înseamnă comerţul online, consultă review-urile etc.”, a mai declarat Radu Bătrînu, de la Haier România.

Studiul Frames privind percepţia românilor în privinţa electrocasnicelor, intitulat ”Tehnologia electrocasnicelor şi cum contribuie aceasta la uşurarea vieţii oamenilor”, parte a Haier Market Outlook 2021, a fost realizat la comanda Haier România, în luna iulie 2021, pe un eşantion de 3.500 de persoane.

Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic şi email. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de 52% bărbaţi şi 48% femei, 65% din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 58 ani (vârsta medie – 38 ani).

news.ro