România promovată în Rusia cu bucate tradiţionale şi hore
Palincă, praz, jumări, brânzeturi, joc şi voie bună – asta au pregătit salvatorii montani invitaţi să organizeze o seară românească. Echipa care a reprezentat ţara la Congresul Internaţional de Salvare pe pârtiile de schi (FIPS) a reuşit o prezentare inedită a României.
Cei zece salvamontişti din delegaţie au pregătit bucate tradiţionale, muzică populară şi un colaj cu imagini din Carpaţi pentru invitaţii lor din întreaga lume.
O delegaţie de 10 salvamontişti a reprezentat România la Congresul Internaţional de Salvare pe pârtiile de schi desfăşurat în aceste zile, în Rusia.Participanţi din 33 de ţări au asistat atât la prezentări teoretice, cât şi de demonstraţii în teren. „Dimineaţa avem multe reprezentări, fiecare ţară vine cu tehnicile specifice, discutăm problemele, pe urmă avem partea practică.
Aici, vedem cum îşi manageriază fiecare ţară serviciul de acordare a primului ajutor în cazul accidentelor pe pârtie. Am văzut tot felul de tehnici noi şi aducem acasă experienţa colegilor din lume care au avut prezentări aici, la Sochi”, spune Ovidiu Bodean, directorul Serviciului Judeţean Salvamont Hunedoara, care împreună cu Doru Oprişoni şi alţi salvatori din Gorj, Argeş, Mureş şi Covasna a reprezentat ţara la FIPS, în Rusia. Dintre invitaţi, doar SUA şi România au fost invitate să organizeze o seară specifică. Aşa că cei zece salvatorii montani au pregătit bunătăţi şi au întins mesele pentru colegii lor din lume.
„Am avut jumări, ceapă, caşcaval românesc şi nelipsitul praz”, explică Ovidiu Bodean. Salvamontiştii şi-au îmbrăcat costumele ţărăneşti şi i-au poftit pe participanţii la congres să petreacă româneşte – cu mâncăruri şi băuturi specifice, dar şi hore sprintene. „I-am invitat la seara românească, să deguste jumările de gâscă, o specialitate din România, jumările de porc dar şi palinca tradiţională şi caşcavalul de Brădeţ de Argeş”, spune Sabin Cornoiu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani. „Pe lângă astea am dus jumări de porc din zona Transilvaniei şi palincă de mai multe feluri : ţuică de prună veche, ţuică mai nouă, ţuică de caise şi de pere. Am avut şi o pâine tradiţională”, adaugă Bodean.
Salvatorii străini s-au distrat de minune, nu înainte de a se încălzi straşnic cu ţuica românească. Le-a plăcut atât de mult încât au fotografiat sticlele de băutură ca să le arate colegilor ce licoare le-a fript gâtul. „Asta e o petrecere frumoasă cu oameni minunaţi, care ne-au primit foarte bine şi asta e cea mai bună parte pentru mine”, crede un salvator englez care chiar a încercat să înveţe şi cum spun românii când ciocnesc păhărelele. Un altul s-a bucurat de tot ce a văzut în jur şi de aromele bucatelor româneşti: „Chiar îmi place când oamenii îşi urmează tradiţiile şi apoi le arată celor din jur. Nu le este frică, nu au temeri să arate de unde se trag sau care le sunt straiele tradiţionale.
Am încercat şi mâncarea. Pentru mine este foarte interesant să arunc o privire culturii voastre, destul cât să văd cum trăiţi voi, ceea ce faceţi şi ce purtaţi. Vă mulţumesc mult pentru că ne-aţi invitat, chiar m-am bucurat de asta.” Şi salvatorii francezi au petrecut bine la seara românească: „Ne-am întâlnit aici amicii români. Ne-au arătat şi demonstraţii din tehnica lor, dar am văzut şi pofta lor de viaţă şi câteva produse tradiţionale. Sunt prietenii mei şi sunt formidabili. Au adus un mare grad de profesionalist în grupul nostru de lucru şi sunt tot timpul agreabili.”
Salvamontiştii români spun că seara a fost un excelent prilej de promovare a ţării. Pe lângă mâncărurile şi dansurile româneşti, participanţii au putut să admire imagini din munţii României derulate pe ecranele televizoarelor din sală.
Salvamontiştii români spun că delegaţia ţării a făcut prezentări foarte bine primite şi că acest gen de întâlniri sunt un excelent prilej de a face schimb de informaţii şi de experienţă, cu asociaţii naţionale de salvare montană şi pe pârtii de schi din lume. Cu atât mai mult cu cât fiecare ţară are propriile proceduri. În timp ce în ţările din vest, există echipe pregătite separat pentru salvarea montană şi salvarea de pe pârtii, în România, un salvamontist este pregătit să facă faţă în orice situaţie şi intervine atât la accidentele din munte, cât şi la cele din staţiunile montane. Congresul salvatorilor de pe pârtii s-a desfăşurat timp de o săptămână în Rosa Khutor din Caucaz.
Laura OANĂ