ROMÂNIA, DIN NOU ÎN GENUNCHI: Dosarul „10 august” a fost clasat, adevărații vinovați au fost înveliți părintește și pot dormi liniștiți

Așa cum se întâmplă în România de trei decenii, timp în care adevărații responsabili de marile abuzuri împotriva cetățenilor români și democrației au fost scoși basma curată, dosarul „10 august 2018” a fost clasat. Este încă o îngenunchere a românilor cinstiți aplicată cinic de un sistem corupt care își apără rețeaua și privilegiile.

Așadar, după evenimentele din decembrie 1989 și mineriada cruntă din 1990, adevărații vinovați pentru gazarea și brutalizarea protestatarilor pașnici din 10 august 2018 sunt acoperiți, cu cinism, de justiție, o justiție în care astfel de dosare sunt gestionate prost tocmai pentru a fi îngropate. Un sistem de justiție în care prea des furtul unui știulete de porumb de pe câmp se pedepsește cu ani grei de pușcărie, iar furtul a milioane de euro din banul public este răsplătit cu achitare și chiar promovare politică și socială.

Ascultam, ieri, o dezbatere pe acest subiect, la radio, și imaginea lipsei de speranță într-o României a oamenilor cinstiți a fost copleșitoare.

Oameni buni, tineri, cu drumuri bine așezate în viață, își exprimau nu numai dezamăgirea că nimic nu s-a schimbat din atitudinea ostilă democrației a statului român, ci și regretul că nu au emigrat înainte de a-și construi o carieră în România.

Oamenii cinstiți au fost, din nou, îngenuncheați de sistem. Ei, oamenii cinstiți care luptă zilnic cu sistemul corupt și nesimțirea din instituțiile publice românești, care privesc cum moartea își face loc „de cinste” într-un sistem de sănătate corupt și ineficient, care trăiesc zilnic dezamăgirea de a privi cum justiția este fără dram de înțelegere față de cetățeanul obișnuit, dar oarbă și șchioapă atunci când e vorba de politicieni sau potentați ai sistemului, oamenii cinstiți care află zilnic faptul că analfabetismul viețuiește chiar și în cele mai sensibile locuri din administrația publică românească iar profesioniștii umplu listele agențiilor de șomaj.

Ce să mai spui? Adaug, doar, dezamăgirii generale și aceste rânduri, un soi de vorbit în pustiul românesc. Și câteva imagini, amintire de la o represiune „fără vinovați”. Atât.