În România este nevoie acută de angajaţi în industrie. Care sunt joburile cele mai cerute pe piaţa forţei de muncă

România are nevoie stringentă de angajaţi specializaţi în industrie, mai ales în domenii precum programarea maşinilor automate de producţie, a roboţilor industriali şi a managementului platformelor IoT (Internet of Things). Fără specializarea forţei de muncă, competitivitatea industriei autohtone va avea de suferit, în contextul tranziţiei către Industry 4.0, a patra revoluţie industrială, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames şi Asociaţia Constructorilor de Automobile din România.

„România are nevoie stringentă de angajaţi specializaţi în industrie, mai ales în domenii precum programarea maşinilor automate de producţie, a roboţilor industriali şi a managementului platformelor IoT (Internet of Things). Fără specializarea forţei de muncă, competitivitatea industriei autohtone va avea de suferit, în contextul tranziţiei către Industry 4.0, a patra revoluţie industrială”, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames şi Asociaţia Constructorilor de Automobile din România.

8 din 10 manageri sunt în căutarea de angajaţi specializaţi, cu certificare în domeniile economice de nouă generaţie, arată barometrul realizat  în perioada 4-8 iulie pe un număr de 450 de manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din firmele din România.

72% dintre cei intervievaţi spun că le este dificil, în prezent, să găsească angajaţi specializaţi în piaţa forţei de muncă.

57% dintre ei spun că reuşesc să găsească specialişti abia la 6-9 luni de la anunţul de recrutare. 23% îşi găsesc angajaţii de care au nevoie după 3-6 luni, iar 9% spun că recrutează destul de repede, într-un interval de până la 3 luni.

„Care sunt motivele? Toţii ochii sunt aţintiţi în primul rând asupra învăţământului tehnic care, în opinia a 52% dintre cei intervievaţi, întârzie să se adapteze cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă. În esenţă, avem prea puţini absolvenţi de cursuri specializate în noile tehnologii din Industry 4.0”, arată studiul.

 

38% reclamă, pe de altă parte, absenţa de pe piaţă a unor cursuri de calificare/recalificare în meseriile cerute de piaţă, precum  „Sales Force Automation”, „Comunicare/colaborare online”, „Digital Customer service”, „Securitate cibernetică”, „Managementul calităţii în Industry 4.0”, „Management energetic cu platforme IoT (Internet of Things)”, „Proiectare CAD a produselor pentru printare 3D” „Programarea maşinilor automate de producţie CNC”, „Programarea roboţilor industriali”.

Un alt motiv, identificat de respondenţi, îl reprezintă scăderea interesului tinerilor pentru joburile din industrie (18%), în contextul în care promovarea acestor meserii este la un nivel redus în comparaţie cu alte domenii.

Pe lista cauzelor se mai află migraţia forţei de muncă către Occident, menţionată de 12% şi nivelul salarial considerat nesatisfăcător (8%).

„România are nevoie de peste 100.000 de noi angajaţi în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia. Trecem de la zona manufacturieră la producţia digitalizată, la platformele IoT, iar această proces necesită o forţă de muncă dinamică, specializată, capabilă să folosească noile tehnologii”, afirmă Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România.

Potrivit datelor European Sector Skills Council, creşterea cererii de locuri de muncă în industria auto, de exemplu, este afectată şi de situaţia demografică. În prezent, 23% dintre angajaţii din acest sector au între 50 şi 64 de ani şi urmează să iasă la pensie.

Această situaţie este prezentă şi alte domenii din industrie, mai ales în sectorul de prelucrare a materiilor prime, în combinatele chimice şi metalurgice, în fabricile de produse tehnologice, dar şi în domenii precum agricultura şi transporturile.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, vârsta medie în aceste sectoare este în jurul nivelului de 55 ani.

Potrivit datelor Barometrului ACAROM & Frames, 66% dintre managerii intervievaţi spun că au ajuns să îşi recruteze viitorii angajaţi de pe băncile şcolii, din universităţile tehnice şi şcolile profesionale.

Le monitorizează evoluţia, le oferă practică specializată şi apoi contracte  de muncă cu diverse beneficii.
38% dintre investitori spun că au dezvoltat sisteme de burse specializate, iar 82% au dezvoltat pachete de angajare care premiază fidelitatea – cu cât rămâi mai mult în jobul contractat, cu atât salariul şi beneficiile conexe cresc de la an la an.

„Dincolo de salarii, de siguranţa locului de muncă, tot mai multe firme oferă gratuit angajaţilor accesul la diverse cursuri de specializare, în ţară şi străinătate, în domeniile ce ţin de noile tehnologii. În condiţiile în care inovaţia, digitalizarea şi serviciile asociate Industry 4.0 cunosc o viteză tot mai mare, să ai angajaţi care să fie tot timpul conectaţi la schimbările din industrie a devenit vital pentru competitivitatea companiilor, forţa de muncă specializată devenind un asset extrem de important în contextul globalizării ofertei industriale”, a declarat Ligia Neacşu, manager Best Smart Consulting.

În prezent, potrivit datelor barometrului, cei mai mulţi dintre angajatori (48%) spun că îşi menţin forţa de muncă între 3-5 ani. Numai 23% reuşesc să-şi fidelizeze angajaţii în aşa fel încât să stea peste 5 ani, iar 8% sunt nevoiţi să îşi updateze personalul între 1-3 ani.

„În actualul context al crizei de pe piaţa muncii şi mai ales al evoluţiei inflaţiei, 54% dintre manageri spun că sunt dispuşi să ofere o creştere salarială pentru a-şi fideliza angajaţii”, spun autorii studiului.

Analişti de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D şi în programarea roboţilor industriali şi a masinilor automate de producţie CNC, specialişti Big Data, experţi în digital transformations şi managementul calităţii, profesionişti în digital sales, digital customer service si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate.

Potrivit experţilor de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, acestea sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic pentru care există o cerere semnificativă pe piaţa forţei de muncă.

Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile româneşti şi internaţionale le oferă şi pentru care, din păcate, nu găsesc mulţi candidaţi.

Se întâmplă acest lucru pentru că, din păcate, pregătirea profesională continuă nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea românilor, arată concluziile barometrului.

Potrivit datelor Eurostat, numai 1,6% dintre angajaţii din Romania au urmat, în 2020, forme de formare profesională. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre şomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%).  În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-şi găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Potrivit experţilor, reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate în condiţiile în care mare parte din forţa de muncă actuală va deveni irelevantă, din perspectiva calificării, în viitor.
Până în 2030, potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării, digitalizării şi robotizării.

„Vestea bună este că vor apărea tot mai multe locuri de muncă specializate, iar România are şansa uriaşă de a arde etapele şi de a construi un nou contingent de forţă de muncă bine specializată, capabilă să susţină industria în procesul radical de transformare către Industry 4.0”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

ACAROM, împreună cu partenerii Best Smart Digital, Factory 4.0 şi Digital Twin au lansat un nou program de pregătire în domeniul industrial, intitulat Fabrica 4.0.

Programul, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (COD SMIS 142950), vizează analiza potenţialului de digitalizare şi formare pentru 32 de întreprinderi şi organizarea unor cursuri gratuite de formare profesională şi competenţe digitale, din fonduri europene, pentru 301 angajaţi în domenii precum „Sales Force Automation”, „Comunicare/colaborare online”, „Digital Customer service”, „Securitate cibernetică”, „Managementul calităţii în Industry 4.0”, „Management energetic cu platforme IoT(Internet of Things)”, „Proiectare CAD a produselor pentru printare 3D” „Programarea maşinilor automate de producţie CNC”, “Simularea proceselor automatizate şi programarea roboţilor industriali”, precum şi prin organizarea a 10 campanii de informare şi constientizare cu privire la importanţa formării profesionale pentru digitalizarea afacerilor.

Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România şi a partenerilor Fabrica 4.0, a fost realizat în perioada 4-8 iulie 2022, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de persoane, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere, 58% bărbaţi şi 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.

Focusul grupul a fost reprezentat de persoane active, din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, auto, energie, confecţii, IT etc.

 

news.ro