Rezultatele testelor PISA arată că decalajul dintre cei mai vulnerabili elevi şi cei mai avantajaţi a crescut în ultimii ani
Rezultatele testelor PISA arată că, în România, au crescut, în ultimii ani, diferenţele dintre elevii care trăiesc în familii defavorizate din punct de vedere social şi economic şi elevii din familii cu o situaţie materială bună, arată o analiză a organizaţiei Salvaţi Copiii. Rezultatele recent făcute publice confirmă, de altfel, o situaţie asupra căreia Salvaţi Copiii a atras atenţia, şi anume aceea că şi „rezultatele elevilor români la Evaluarea Naţională reflectă disparităţile şi inegalităţile socioeconomice dintre regiunile de dezvoltare ale României”. Oficialii Salvaţi Copiii remarcă, de asemenea, „o stagnare în ceea ce priveşte capacitatea elevilor români de a înţelege un text şi de a putea aplica cunoştinţele de matematică şi alte ştiinţe”
„Decalajul dintre cei mai vulnerabili elevi şi cei mai avantajaţi a crescut cu aproape un an de şcoală, între 2018 şi 2022, potrivit rezultatelor PISA. Creşterea decalajului a fost generată atât de o scădere a performanţei elevilor săraci (-11 puncte), cât şi de o îmbunătăţire a performanţei elevilor avantajaţi (+13 puncte). Mai mult, analizând performanţele scăzute la matematică (sub nivelul 2), în cazul României, observăm o diferenţă masivă între procentul elevilor dezavantajaţi din punct de vedere socioeconomic în comparaţie cu cei din sfertul cel mai avantajat”, se arată într-un comunicat dat publicităţii miercuri de Salvaţi Copiii România.
Organizaţia aminteşte că anterior a atras atenţia asupra faptului că şi rezultatele elevilor români la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a opta reflectă disparităţile şi inegalităţile socioeconomice dintre regiunile de dezvoltare ale României. Conform analizelor Salvaţi Copiii, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei au cei mai mulţi absolvenţi de gimnaziu cu medii mai mici de 5.
„Suprapunerea hărţilor sărăciei şi deprivării materiale cu harta performanţelor educaţionale evidenţiază sărăcia educaţională şi nevoia de intervenţie în aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educaţie de calitate pentru toţi copiii”, arată Salvaţi Copiii.
Conform organizaţiei, 39,56% dintre absolvenţii şcolilor generale din şcolile situate în mediul rural din România au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanţa de a obţine note mai mari de 9. În ceea ce priveşte nota 10, copiii din oraşe au fost de 14 ori mai mulţi decât cei care trăiesc în mediul rural.
„Dincolo de aspectele semnalate în prim-plan şi care remarcă o stagnare în ceea ce priveşte capacitatea elevilor români de a înţelege un text şi de a putea aplica cunoştinţele de matematică şi alte ştiinţe, România este indicată printre ţările în care diferenţa generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepţie de la tendinţa generală la nivelul OECD (unde această diferenţă a suferit doar o creştere minoră). Sărăcia ucide educaţia nu este un slogan, ci realitatea dramatică a copiilor care provin din medii socioeconomice precare”, afirmă preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
Organizaţia remarcă şi că decalajele dintre copiii din comunităţi avantajate faţă de cei din familii defavorizate au fost adâncite şi de „lipsa accesului la educaţie remedială după cei doi ani de pandemie şi pseudo-educaţie online”. Date ale OECD arată că cele mai multe cazuri de sărăcie sunt în mediul rural
„Concluzia experţilor OECD este că ar trebui alocate mai multe resurse şcolilor situate în zone defavorizate la nivelurile de educaţie preşcolară şi primară, îmbunătăţirea performanţei educaţionale fără creşterea cheltuielilor fiind, în opinia lor, dificil de realizat. Alocările bugetare pentru educaţie sunt considerate a fi modeste, reprezentând doar 3,6% din PIB în 2019, faţă de 4,7% în UE, iar cheltuielile per elev în învăţământul primar şi gimnazial sunt mai mici de o treime din media UE, afectând pe termen lung performanţele şcolare ale copiilor”, subliniază sursa citată.
Salvaţi Copiii transmite de asemenea că analizele organizaţiei privind costurile ”ascunse” ale educaţiei gratuite, realizate în anii trecuţi, au arătat că părinţii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară a copiilor lor, dar şi că meditaţiile „reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puţin părinţi din mediul rural şi-o permit”.
”Înţelegerea şi conştientizarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi autorităţile locale, a legăturii dintre sărăcia materială şi performanţele educaţionale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici şi programe specifice, care să îmbunătăţească accesul la educaţie şi să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile şi comunităţile sărace”, susţine organizaţia, care propune măsuri precum modernizarea infrastructurii şcolare şi resurse suplimentare pentru şcoli, refacerea sistemului de educaţie timpurie în mediul rural, întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenţi sociali profesionişti pentru identificarea familiilor aflate în dificultate şi a copiilor în situaţie de abuz şi neglijare; crearea de programe de consiliere pentru elevi şi mentorat pentru cadrele didactice; măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menţinerea lor în comunităţile dezavantajate.
În 2021, peste 1,5 milioane de copii reprezentând 41,5% din numărul total al copiilor din România creşteau în risc de sărăcie sau excluziune socială, peste jumătate dintre aceştia trăind în zonele rurale.
Comparaţia pe regiunile de dezvoltare ale României, pe întreaga populaţie, indică o discrepanţă semnificativă între acestea: cele mai ridicate valori se regăsesc în regiunile Sud-Est (46,9%), Sud-Vest Oltenia (44,7%) şi Nord-Est (46,9%), iar cele mai scăzute în regiunile Nord-Vest (27,4%) şi Vest (29,5%), regiunea Bucureşti-Ilfov (19,2%) fiind singura sub media europeană (21,6%).
