RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 28 MARTIE 2022
Traian Băsescu, lăsat fără deliciile post-prezidențiale
Nu prea se întâmplă așa ceva în politica românească. Pentru că, se știe, are balta pește când e vorba de turnători la Securitate. Însă în cazul fostului președinte Traian Băsescu, sistemul a fost necruțător. De ce? Poate pentru că fostul președinte a făcut, cu măiestrie, un joc dublu. A pozat în luptător împotriva corupției ca să câștige voturi, a lovit și demascat politicieni corupți (bilețelul dlui Tăriceanu a rămas în istorie!), totul însă numai pentru a face loc ”în piață” propriei sale camarile corupte. În lumea subterană, acesta este un păcat de neiertat. De aceea, imediat după ce Dosarul Petrov a intrat în atenția instanței supreme, legea care acordă foștilor președinți anumite favoruri (vilă de protocol, pază SPP, mașină de serviciu) a fost modificată în sensul că foștii președinți ai României care vor primi decizie definitivă de turnători la Securitate pierd toate avantajele. Calculul a fost bun. Curtea Supremă a României a decis că Traian Băsescu, sub numele de cod, ”Petrov” a turnat la Securitate. Așa se face că luni Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – RA-APPS l-a somat pe Traian Băsescu și familia sa privitor la faptul că trebuie să părăsească vila de protocol. În paralel, mașina de serviciu și paza SPP au dispărut de pe lângă fostul președinte. Nimeni nu îl compătimește pe fostul președinte. Există însă o voce blondă care îl susține și care, poate, în tot necazul, mângâie cumva inima bătrână de marinar a fostului șef de la Cotroceni. Lucru rar între politicieni!
MARȚI, 29 MARTIE 2022
Viorica Dăncilă o ia de la capăt
Însoțită de ironii fără număr, demisia dublă a doamnei Viorica Dăncilă din PSD și din postul deținut la Banca Națională a României a fost consemnată de toată presa românească. Fost prim-ministru, președinte PSD și candidatul social-democraților la președinția României, doamna Dăncilă a decis să reia de jos cariera politică înscriindu-se într-un partid nou denumit ”Națiune Oameni Împreună” (NOI). Ce a fost interesant de urmărit din nou în acest caz a fost ipocrizia profesionistă care există în politică. De exemplu, domnul Marcel Ciolacu, șeful de la PSD, a mitraliat-o pe doamna Dăncilă cu o ironie cruntă după demisia din PSD. Și asta în timp ce pe vremea în care doamna era șefă la Guvern atât domnul Ciolacu, cât și alți politicieni care acum o batjocoresc, îi ciuguleau din palmă pentru un favor sau altul. Dar în politică, ipocrizia este ”calitate” cerută în orice CV. Și dacă ar fi să fim obiectivi, nici doamna Dăncilă nu se descurcă prea rău la acest capitol. Dovadă e că, vocațional, domnia sa a renunțat la serviciul de la bancă pentru a reintra în politică. De înțeles! Cu cifrele nu prea ai cum să fii ipocrit!
MIERCURI, 30 MARTIE 2022
”Putineii” fac politica externă a țării cu ambasadorul Rusiei la București
Diana Şoşoacă, Dumitru Coarnă (PSD), Mihai Lasca şi Francisc Tobă, la solicitarea lor, s-au întâlnit miercuri cu ambasadorul Rusiei la București. Parlamentarii români, cu de la sine putere, şi-au exprimat aprobarea pentru negocieri de pace în „Casa Poporului” şi o eventuală poziție de neutralitate a țării noastre, în contextul războiului din Ucraina. Diana Şoşoacă, Mihai Lasca şi Francisc Tobă sunt foști parlamentari AUR, în prezent independenți, după ce au fost excluși din partidul condus de George Simion. În schimb, Dumitru Coarnă face parte din Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare. Deci Șoșoacă, Lască, Tobă și cu Coarnă s-au dus la rus să ofere, nici mai mult, nici mai puțin, decât ”poziția de neutralitate” a României. Ba mai mult, cu generozitate, cei trei bărbați și doamna Șoșoacă, care-i și întrece în ambitus vocal, au oferit Rusiei, sediul Parlamentului României, ca loc unde s-ar putea derula negocieri de pace cu Ucraina. E de admirat răbdarea ambasadorului rus care a pierdut timp prețios, dată fiind situația dificilă în care se află țara sa, cu patru figuranți care l-au folosit aproape cu nesimțire ca agent electoral. Pentru că cvartetul Șoșoacă, Lașcă, Tobă și Coarnă nu aveau cum să ofere ceva Rusiei lui Putin, mai ales după ce propriile partide i-au lăsat pe drumuri (Dl Ciolacu a promis că și pe dl Tobă). Tot ce au reușit cei patru a fost o încercare de a câștiga la bursa voturilor ceva în plus din rândul românilor al căror discernământ viciat îi face să confunde sângele ucrainean de pe mâinile lui Putin cu stindardul Rusiei. Norocul careului Șoșoacă, Lască, Tobă, Coarnă este că România este un stat slab. Nu are nici măcar atâta vlagă să-i scuture puțin pe politicienii săi care uzurpează calități oficiale, dacă nu cumva fac din trădarea de țară agent electoral. Firește, inițiativa celor patru putinei nu va avea nici o urmare, nici pentru Rusia, nici pentru ei și probabil, foarte puțin pentru electoratul pe care cred că îl mai au. Atâta doar că atâta timp cât astfel de gesturi publice pot avea loc la București nestingherite, după ce Rusia a invadat Ucraina, România continuă să arate și pe mai departe ca un sat fără câini. Ciobănescul german nu se pune!
JOI, 31 MARTIE 2022
Rușii susțin invazia din Ucraina
Dacă o lume întreagă condamnă invazia sângeroasă a Rusiei în Ucraina, rușii sunt aproape unanim susținători ai războiului. Aproximativ 83% dintre ruși aprobă deciziile lui Vladimir Putin, în creștere cu 12 procente față de februarie, potrivit unui sondaj publicat joi de institutul independent rus Levada. Doar 15% dintre ruși spun că nu aprobă acțiunile președintelui (-12% într-o lună), iar 2% nu au nicio părere. Cu toate că acest institut are o reputație bună, este greu de crezut că, nu atât în cifre, cât în spirit, acest sondaj este realist. Să nu uităm că Rusia de azi este o dictatură care a provocat un război și unde oponenții politicii oficiale sunt arestați și bătuți, atunci când nu sunt pur și simplu uciși. Acolo, în Rusia, îți trebuie curaj să răspunzi până și la un sondaj de opinie în contră cu politica oficială. Pe de altă parte, acum în Rusia populația este captivă mass-mediei de stat, după ce Regimul Putin a interzis unele dintre cele mai mari rețele sociale – Facebook, Twitter, Instagram, TikTok – acuzate că au o linie rusofobă. Și ce spun principalele canale de comunicație oficiale din Rusia acum? Că Rusia a atacat Ucraina pentru că țara vecină orchestrează un genocid al populației ruse și că servește drept trambulină pentru NATO, o amenințare existențială pentru Rusia. Dată fiind conjunctura, este foarte posibil ca procentul de susținere de 83 la sută să nu oglindească în mod real o susținere pentru politica Kremlinului. Oricum, ceea ce e fără echivoc, este că există în acest moment în Rusia o majoritate care este de acord cu războiul declanșat de Regimul Putin.
VINERI, 01 APRILIE 2022
Gazul rusesc și valuta Europeană, lanțul slăbiciunilor dintre est și vest
Suflul mesajului Moscovei a căzut prima oară cu o forță de taifun. Regimul Putin a anunțat că va sista de vineri alimentarea cu gaz natural a Europei, dacă plățile nu vor fi făcute în ruble de către ”țările neprietenoase”, printre care se numără și România. Anunțata apocalipsă a gazului rusesc nu s-a produs totuși în Europa. Ordinul lui Putin privind plata gazului rusesc în ruble reprezintă o răzbunare la sancțiunile occidentale impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei. Vineri însă Moscova și-a nuanțat poziția anunțând că nu va sista alimentarea cu gaz în Europa, dar că decizia de a accepta plățile exclusiv în ruble rămâne ”cea mai de încredere opțiune” pentru Regimul Putin. Administrația de la Moscova a dat răgaz ”țărilor neprietenoase” să treacă pe ruble până la jumătatea lunii aprilie, sau, cel mai târziu, până la începutul lunii mai. Interesant de observat în acest conflict dintre Occident și Rusia putinistă este cât de puțin spațiu de manevră au părțile implicate pentru a-și lovi economic adversarul. Politica europeană de apropiere economică de Rusia în speranța că, astfel, democrația va prospera pe patul germinal de bunăstare creat, a dat greș. Agresiunea din Ucraina a surprins Rusia și Uniunea Europeană îmbrățișate într-o schemă economică din care nici una nu se poate rupe fără daune masive. Pentru că, în acest moment, nici europenii nu pot funcționa fără gazul rusesc, dar nici mașina de război rusească nu poate funcționa fără valuta plătită pentru gaz. În acest an, Europa a cheltuit între 200 și 800 de milioane euro pe zi (!) pe gazul rusesc. Banii aceștia alimentează mașina de război care face măcel în Ucraina. Astfel Europa democrată, pentru că nu poate altfel, trăiește ”în pat cu dușmanul„ care bombardează democrația în Ucraina. Dacă Moscova ar închide robinetul (pe care nu are de fapt nici un interes să-l închidă), s-ar declanșa un sinistru economic în Occident cu lipsuri de aprovizionare, închiderea fabricilor, șomaj și costuri fără precedent de mari la energie. Cea mai dependentă țară de gazul rusesc pare a fi Germania, care este chiar motorul economic al UE. Înainte de începerea războiului, 55% din importurile sale de gaz proveneau din Rusia, cifra scăzând la 40% în primul trimestru al anului 2022. Chiar dacă Germania și-a accelerat planurile de a renunța la gazul rusesc, acest lucru nu se poate face ”în timp util” pentru a putea da o replică dură Rusiei privitor la invazia din Ucraina. Durează luni de zile, poate ani, până când Europa va găsi surse alternative de aprovizionare cu resurse vitale de gaz natural. Până la noi ordine, ordinul lui Putin rămâne în picioare: gaz plătit cu ruble. Ce va fi mai departe? Chestiunea cu rublele e ca și rezolvată. Un cumpărător străin de gaz natural este obligat să transfere valută într-un cont special, așa-numitul „K”, la creditor. Gazprombank ar cumpăra apoi ruble în numele cumpărătorului de gaz pentru a transfera ruble într-un alt cont special „K”. Adică banca Gazprom, care nu a fost exclusă de UE din sistemul SWIFT, va schimba valuta europenilor în ruble și cu asta târgul se încheie. Însă dacă Rusia va găsi debușeuri pentru gazul său în India și China, oprirea totală a furnizării de gaz în Europa devine plauzibilă dacă conflictul se prelungește și UE înăsprește și mai mult sancțiunile. Asta ar marca o escaladare fără precedent, neîntâlnită nici măcar în timpul Războiului Rece. S-ar putea însă ca doar măcelărirea ucrainenilor să nu fie suficient de dramatică ca să strice o relație economică atât de reciproc avantajoasă ca cea construită pe gaz natural dintre Europa și Rusia. Cinic, nu?
SÂMBĂTĂ, 02 MARTIE 2022
Președintele Liberalilor a demisionat. PNL o ia de la capăt
Un finiș de mandat umilitor sâmbătă pentru fostul președinte al Partidului Național Liberal. Domnul Florin Cîțu își pregătise conștiincios demisia și, potrivit propriilor declarații, ar fi dorit să și-o înainteze în fața liderilor partidului. În afară de 2-3 susținători, la întâlnirea convocată de domnul Cîțu nu a venit nimeni. Așa că, fostul prim-liberal și-a depus demisia la fel ca orice simplu membru de partid, părăsind după șase luni întâia demnitate liberală. Este în vizor, pentru perioada următoare, și schimbarea sa de la șefia Senatului. Eșuarea atât de lamentabilă a domnului Cîțu era previzibilă, atâta timp cât fostul premier, a fost un mijloc, nu un scop într-un plan făcut deasupra sa. În momentul în care planul a căzut, iar ”împuternicirea” sa politică prezidențială l-a lăsat fără puterea de premier, numărătoarea inversă a început pentru șeful liberal. Mai ales că, în noua conjunctură, cu dl general Ciucă în fotoliul de premier și PSD la Guvernare, președintele liberal Cîțu devenise un ghimpe în coasta derulării actului de guvernare în ”pace și armonie”. Analiștii politici constată în cazul domnului Cîțu una din cele mai rapide alterări de poziție din istoria post-decembristă a României. După doar câteva luni, dl Cîțu pierde tot, după ce, bucurându-se de o mare popularitate, ajunsese să fie premier într-o coaliție în care PNL era partidul dominant. Astăzi, dl Cîțu este politicianul român cu cea mai scăzută cotă de încredere, 6%. Schimbarea sa din fruntea PNL vine logic, atâta timp cât contraperformanța politică a dlui Cîțu molipsește inevitabil și strică imaginea partidului. De sâmbătă, PNL este partidul obligat, de el însuși, să o ia de la capăt.
DUMINICĂ, 03 MARTIE 2022
FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII
Pisicile rămase fără stăpâni în urma bombardamentelor rusești însoțesc soldații ucraineni pe front.
Monica Pană
