RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 21 MARTIE 2022
Ironia sorții. Ucis de Putin după ce a scăpat de Hitler
Boris Romanchenko avea 96 de ani și a supraviețuit după ce a trecut prin patru lagăre de concentrare naziste, dar viața lui s-a încheiat în urma unui bombardament în Harkiv. Veteranul lagărelor de concentrare naziste locuia într-un bloc din orașul ucrainian care a fost lovit de bombele armatei lui Putin. Romanchenko a supraviețuit lagărelor de concentrare Buchenwald, Peenemünde, Mittelbau-Dora și Bergen-Belsen, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ca o ironie a sorții, în anul 2012, Romanchenko a participat la un eveniment la care a citit o declarație despre „crearea unei lumi noi în care să domnească pacea și libertatea”. Rusia lui Putin nu a fost de acord, iar Boris Romanchenko a plătit cu viața pentru asta.
MARȚI, 22 MARTIE 2022
Tarife la utilități bătute în cuie până în 2023
Timp de încă un an, până la 31 martie 2023, prețurile finale la energie electrică și gaze vor fi plafonate, conform unei Ordonanțe de Urgență publicată în Monitorul Oficial. La energie electrică tarifele vor fi după cum urmează: maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 kWh; de maximum 0,8 lei/kWh, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 100 kWh şi 300 kWh inclusiv; de maximum 1 leu/kWh, în cazul clienților noncasnici. Până acum, plafonul era de 0,8 lei pe kWh pentru toată lumea. La gaze plafoanele de tarif timp de un an de zile vor fi de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici şi 0,37 lei/kWh, pentru noncasnici, faţă de 0,31 lei care erau până acum. Atât la gaze, cât și la energie electrică nu se mai aplică de la 1 aprilie compensarea de la bugetul de stat.
MIERCURI, 23 MARTIE 2022
SOS! PNRR INTRĂ ÎN CEAȚĂ!!!
Sunt aproape 30 de miliarde de euro care așteaptă să fie atrase de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Accesarea lor însă nu e floare la ureche. Pentru a ajunge la fonduri, autoritățile române au de parcurs, contra-cronometru, o cursă cu obstacole. În termeni tehnici, ele sunt denumite ”jaloane”. Există însă deja o problemă. Cu o săptămână înainte de termenul limită, au fost îndeplinite doar trei dintre cele 24 de obiective necesare pentru primirea banilor. Scuzele sunt deja parte din folclorul național. Pe politicieni i-ar fi încurcat birocrația, organizarea în grupuri de lucru, realizarea de ghiduri sau diverse ordine de ministru. În luna decembrie, în conturile Băncii Naționale a României au intrat 3,79 miliarde de euro, bani pentru demararea PNRR-ului. Ca banii să vină în continuare, autoritățile trebuie să îndeplinească până pe 31 martie 2022, încă 21 de obiective, din care multe depind de proceduri birocratice complicate. Deja, încă din luna decembrie, guvernul a rămas restant la trei jaloane, dintre care unul este deja renumitul ”cloud guvernamental”. Acesta este un program de informatizare prin care instituțiile publice de la nivel național și local își pun în comun documentele. Care e avantajul? Cetățenii nu ar mai trebui plimbați de la o instituție la alta pentru o adeverință. Din păcate, abia acum autoritățile au făcut anunțul de angajare pentru circa 60 de specialiști IT care să implementeze acest sistem, neexistând încă o decizie clară privitor la care instituție va trebui să se ocupe de protecția datelor care vor exista în acest ”cloud”. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, dl Dan Vîlceanu, a declarat că nu sunt motive de îngrijorare cu privire la atingerea celor 21 de obiective până la finele lunii martie. Cele trei obiective consemnate ca „finalizate” sunt: 1. aprobarea Ordonanţei nr. 11/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi reglementarea unor măsuri fiscale, 2. aprobarea Planului comun de acţiune al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Inspecţiei Muncii pentru prevenirea şi limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru, 3. intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2. În rest, celelalte 21 de ţinte şi jaloane sunt „în curs de realizare” la diferite ministere şi instituţii. Mai mult chiar, anumite jaloane sub forma unor proiecte de lege ar trebui trecute urgent prin Parlament, dar lentoarea cu care proiectele de lege sunt aprobate în cele două camere este proverbială, atunci când nu e vorba de imperative oculte. Deci, cu toate asigurările oficialilor, îndeplinirea celor 21 de obiective până la 31 decembrie devine un fel de misiune imposibilă. Cum ne va afecta asta? Simplu! În timp, din cauza amânărilor și nerespectării reformelor cerute, în loc de 30 de miliarde de euro, România va putea accesa doar jumătate sau chiar mai puțin din suma alocată! Următoarea tranșă de bani, adică încă trei miliarde, ar trebui să ajungă în România în octombrie. Însă, numai dacă reformele vor fi bifate.
JOI, 24 MARTIE 2022
NATO. România în linia întâi. Grup suplimentar de luptă
Invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin a făcut ca la summitul NATO de joi să se vorbească despre un context denumit ”noua normalitate”. Aceasta pare nouă pentru că vine după aproape 100 de ani de pace în Europa. Și pentru că odată cu războiul din Ucraina orice scenariu sângeros devine plauzibil, Europa de Est devine linia întâi a alianței NATO la interfața cu Rusia, de acum, stat agresor. Iar România este acolo! Pe analiza perspectivei periculoase pe care o oferă Rusia lui Putin, oficialii NATO au căzut de acord că din acest moment Regimul Putin reprezintă un risc permanent de agresiune pe orice direcție, chiar și asupra unor țări NATO din vecinătate. Singura decizie logică care a și fost adoptată la summitul NATO a fost sintetizată sub formula ”Întărirea Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice”. Practic aceasta înseamnă că NATO va trimite noi trupe în Europa de Est pentru înființarea a patru grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Ce este un ”grup de luptă”? Un grup de luptă NATO, cunoscut și sub numele de „prezență avansată consolidată” (enhanced forward presence), este o forță militară multinațională de descurajare, care asigură o prezență permanentă, gata de luptă, în zonele cu risc de conflict. Întrebat câți soldați NATO vor fi în total în România, după înființarea grupului de luptă, cu tot cu militarii deja prezenți, ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu a răspuns: „Vom avea peste 3.000 de militari din forțe multinaționale pe teritoriul României, în această fază. Evident că nu sunt situații definitive. În funcție de evoluția situației, întărirea flancului estic poate să conțină și alte aspect de tip cantitativ”. În paralel, România a decis să crească bugetul Apărării de la 2% la 2,5%. Mai în glumă, mai în serios, trebuie menționat că prezența militarilor NATO în Europa de Est are un rol multiplu, pe lângă cel principal de descurajare a unei agresiuni din partea Rusiei. Iar aici se evidențiază declarația stridentă de joi a lui Belénessy Csaba, consilier de dezvoltare editorială a companiei Mediaworks Hungary Zrt care editează ziarele de promovare a lui Viktor Orban, care, referindu-se la războiul din Ucraina, a spus că maghiarii trebuie să se pregătească emoțional pentru ca Ungaria să anexeze ”pașnic” Transcarpatia, regiune din Ucraina care până în 1918 aparținea de Imperiul Austro-Ungar. Ungaria tânjește deja oficial la anexări din teritoriul Ucrainei măcelărite de Putin! În lumea animală cu așa ceva se ocupă hiena!
VINERI, 25 MARTIE 2022
Europa încearcă să scape din încolăcirea de anacondă a gazului rusesc. Cu ce succes?
Președintele american Joe Biden și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat vineri un acord istoric pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili ruși, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Teoretic, strategia e încărcată de logica elementară că nu poți primi resurse de la un partener instabil și periculos, așa cum s-a dovedit Rusia lui Putin după atacarea Ucrainei. Practic însă eliberarea Europei de gazul rusesc este extrem de greu de făcut. Regimul Putin, cu abilitatea unei anaconde, a prins într-o încolăcire aproape mortală, energetica europeană. Ca orbiți de privirea fixă a fiarei și de prețurile mici la resurse, europenii au căzut în capcană comportându-se ca și când gazul și petrolul rusesc ar fi fost o resursă de la sine înțeleasă care li se cuvine de drept. Asta a dus la desființarea energeticii nucleare și începutul distrugerii celei pe cărbune în Vestul Europei. Dar uite că anaconda a atacat! A fost momentul în care UE a dat ”la loc comanda”! În Germania, de exemplu, se lucrează la repornirea energeticii pe cărbune. Speranța maximă pentru ca schimbarea macazului energetic să fie un succes stă, deocamdată, în gazele naturale lichefiate (GNL) americane. Statele Unite vor depune eforturi pentru a furniza 15 miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze naturale lichefiate (GNL) pe piețele Uniunii Europene în acest an, și minimum 50 de miliarde de metri cubi până în anul 2030. În luna ianuarie, blocul comunitar a reușit să importe 10 miliarde de metri cubi de GNL folosind 120 de cargouri. În aceeași lună, SUA a crescut livrările către UE cu 4,4 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat, o cantitate dublă față de cantitatea normală pentru luna ianuarie. Războiul din Ucraina a urgentat eforturilor UE de a reduce și elimina importurile energetice din Rusia. Cum? Statele membre vor trebui să umple depozitele proprii de gaze cu minimum 80% din capacitate până la finalul lunii septembrie, față de limita de 30% prevăzută acum. Gazele necesare pentru umplerea depozitelor ar urma să fie procurate din surse alternative – SUA (GNL), Algeria, Norvegia, Qatar. Pentru iarna viitoare ar trebui să nu existe posibilitatea unui șantaj din partea Rusiei în privința livrării de gaze. Numai că eliberarea UE din strânsoarea anacondei rusești cere timp. Doar 10% din necesarul de gaze al UE este acoperit de producția internă. Rusia a acoperit anul trecut aproximativ 45% din importurile europene de gaze, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), echivalentul a 155 miliarde de metri cubi, în principal prin conducte și aproximativ 15 miliarde de metri cubi sub formă de GNL. După ce se scad cele 10 procente de la intern și cele 15 miliarde de mc de GNL din SUA, Uniunea Europeană tot mai trebuie să găsească furnizori pentru circa 100 de miliarde de metri cubi de gaz ca să poată funcționa normal în afara șantajului rusesc. Întrebarea este dacă va reuși să găsească alternativele repede, sau va aștepta ca regimul Putin să cadă ca să poată relua ”energizarea” comodă cu gaz rusesc.
SÂMBĂTĂ, 26 MARTIE 2022
Un ucrainean în casă îți poate aduce 300 de euro lunar
Persoanele fizice care găzduiesc ucraineni vor beneficia de 70 de lei/persoană, conform unei Ordonanțe de Urgență publicată în Monitorul oficial. Practic, conform noului act normativ, cei 70 de lei sunt împărțiți astfel: cheltuieli cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită, 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare. Dacă nu se iau în considerare banii pentru mâncare, dacă luăm în calcul doar cazarea presupunând că mereu vor avea cel puțin un ucrainean în gazdă, în fiecare zi pentru 30 de zile, suma cumulată ar fi de 300 de euro. Dacă locuința permite cazarea mai multor cetățeni ucraineni, de exemplu 2 sau 3, suma se dublează sau se triplează: 600 – 900 euro. De precizat că decontarea se va face din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență. Mecanismul de decontare urmează să fie stabilit de Guvern printr-o Hotărâre.
DUMINICĂ, 27 MARTIE 2022
FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII
Nadejda si fiul său. Nadejda Suhorukova, femeia din Mariupol care a impresionat o lume întreagă cu postările ei pe Facebook în care descria viața locuitorilor din orașul asediat de armata rusă, a scăpat. Alături de ea, 16 oameni, patru pisici și un câine, îngrămădiți în două mașini cu geamuri sparte, au parcurs un drum de 800 de kilometri, în mijlocul războiului.
Monica Pană
