RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 29 noiembrie 2021
S-a aflat. Doar 6 la sută din produsele electro și IT au avut preț minim de Black Friday
Deși se spune că cele mai mari discount-uri sunt aplicate de Black Friday, un studiu dat publicității luni arată că, de fapt, 94 la sută din produsele electro-IT oferite în România ”la cel mai mic preț” de Black Friday au avut prețuri mai mici la un moment dat, de-a lungul anului. Potrivit serviciului online de monitorizare a prețurilor PriceFlux, dintr-un total de 2.067 de produse care au avut disponibilitate pe parcursul întregului an, doar 126 (6%) au avut preț minim de Black Friday, restul de produse au beneficiat de alte oferte mai avantajoase în lunile ianuarie, aprilie și august, făcând excepție categoria telefoanelor mobile, care a înregistrat cel mai scăzut preț în luna octombrie. Platforma de analiză a prețurilor a remarcat că de Black Friday magazinele online listează noi produse în oferta lor, care în mod normal nu există de-a lungul anului în oferta magazinului și pentru care nu poate fi analizat istoricul de preț. Că nu degeaba campania de promovare se numește Vinerea Neagră!
MARȚI, 30 noiembrie 2021
UE lasă Crăciunul în pace
Marți, Executivul UE a decis retragerea documentului lansat de comisarul pentru egalitate, Helena Dalli (foto), la sfârșitul lunii octombrie, document în care oficialii erau sfătuiți să folosească termeni precum ”sezonul sărbătorilor” în loc de ”Crăciun” pentru a nu leza, s-a spus, cetățenii necreștini ai Uniunii Europene. Se poate observa că obsesia UE de a proteja minoritățile, lăudabilă de altfel până la un punct, are tendința de a atinge din când în când cote aberante. Comisarul pentru egalitate al UE poate a vrut să fie interesantă. Poate în interiorul deciziei de la vârful UE există o competiție ascunsă pe subiect, iar cel care se dovedește mai ciudat sau fanatic în măsurile propuse câștigă. Și în acest caz chiar că e vorba de deviații ciudate. Oficialilor care lucrează cu colegiul comisiei de 27 de oameni, condus de Ursula von der Leyen, li s-a sugerat, prin documentul doamnei Dalli, să evite să presupună că toată lumea este creştină, albă şi căsătorită. În loc să se refere la Crăciun, oficialii ar trebui să spună „sezonul sărbătorilor”. Oficialii au fost sfătuiți să evite pronumele specifice genului şi cuvintele şi expresiile bazate pe gen, cum ar fi „președinte”, „doamne şi domni” sau „făcută de om”. S-a sugerat ca oficialii să întrebe oamenii care sunt pronumele lor şi să fie atenți la folosirea unor termeni precum „gay” şi „lesbiene” ca substantiv. „Spuneţi persoane trans, homosexuale etc. sau referiţi-vă explicit la persoana respectivă”, a mai fost sugerat. Și iată cum, de grija minorităților, majoritățile încep să aibă probleme, numai și numai pentru că una din politicile foarte bune ale UE, aceea de protecție a minorităților, începe să sară de pe fix. În cazul folosirii termenului ”Crăciun” măsura e chiar strigătoare la cer. Ar fi ca și cum incluziunea în UE a cetățenilor musulmani, de exemplu, ar impune negarea rădăcinilor creștine a europenilor care sunt majoritari.
MIERCURI, 1 Decembrie 2021
Premieră. Ziua Țării cu steagul românesc în secuime. Cu toate acestea, comunitatea maghiară prin glasul Primarului din Miercurea-Ciuc ”nu acceptă și nu renunță”
Primarul de etnie maghiară din Miercurea Ciuc, Attila Korodi, a „colorat” una dintre clădirile din oraș – Casa Artelor cu luminile tricolorului, de 1 Decembrie. Pentru această decizie a fost aspru criticat în comunitatea maghiară, însă edilul local nu regretă că a decis să ofere respect pentru simbolurile naționale. Edilul s-a apărat invocând respectul cuvenit persoanelor de naționalitate română care locuiesc la Miercurea Ciuc în ziua în care România își sărbătorește ziua națională. El a ținut însă să precizeze pentru comunitatea maghiară că afișarea steagului românesc pe Casa Artelor din oraș nu este egal ”cu acceptarea şi nu poate fi niciodată egal cu renunţarea”. Acceptarea a ce? Renunțarea la ce? Până la urmă, din păcate, afișarea tricolorului la solicitarea prefectului de Harghita, i-a dat primarului maghiar din Miercurea Ciuc ocazia să lanseze o nouă propagandă care vizează ideea autonomiei teritoriale, dacă nu chiar mai mult de atât. Pentru că dacă pentru români 1 Decembrie 1918 a fost motiv de sărbătoare, pentru minoritatea maghiară data respectivă marchează o comemorare. Chiar dacă sunt cetățeni ai României, spune de fapt domnul primar, maghiarii ”nu acceptă și nu renunță”. Iar asta, prin însăși glasul primarului din Miercurea Ciuc sună ca un avertisment, dacă nu chiar ca o amenințare. Cu un tricolor este imposibil să faci normalitate în secuime, unde dincolo de pojghița aparențelor de pace, mocnește de mult timp intenția unei noi răfuieli.
JOI, 2 decembrie 2021
A venit prima tranșă DIN PNRR! UE investește în reforma românească
Comisia Europeană a anunțat că a virat joi României prima tranșă de bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,8 miliarde de euro prefinanțare, reprezentând 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Foarte pe scurt, prin acest program, România primește bani de la Uniunea Europeană ca să facă o ”țară ca afară”. Adică, măsurile incluse în PNRR au impact macroeconomic, contribuind la redresarea economică şi socială şi la dezvoltarea pe termen lung a țării ca urmare a crizei COVID-19. Cum? Prin măsurile de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, crearea de locuri de muncă şi a unui mediu de afaceri mai puternic, promovarea competențelor verzi şi digitale, creșterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităților, dezvoltarea investițiilor în infrastructura de transport, sănătate, educație şi mediul de afaceri. Iar coaliția PSD-PNL-UDMR are în sarcină expresă să nu dea chix în implementarea acestui program de importanță istorică pentru România. Este așa ca o ironie a sorții că actuala guvernare trebuie să joace partitura PNRR așa cum a fost ea scrisă de fostul guvern, în primul rând de ministrul Ghinea. Asta înseamnă că banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Dacă programul nu se respectă, finanțarea se pierde! Faptul că pensiile contributive și cele speciale nu pot depăși împreună 9,4% din PIB este exemplul momentului despre ce înseamnă o țintă în PNRR. Limitarea aceasta asigură sustenabilitate, dar și obligă la revizuirea pensiilor speciale sub presiunea necesitații majorării celor contributive. Adică, guvernul trebuie să taie de la pensionarii bogați din ce nu li se cuvine ca să dea ce li se cuvine pensionarilor săraci. Această limitare a ponderii pensiilor în PIB în numele sustenabilității este una din sutele de astfel de plafonări juste care oprește abuzul populist de resurse și care, la un moment dat, l-a făcut pe șeful de la PSD să ceară, absurd, imposibilul: renegocierea PNRR-ului. Pentru că, vrând-nevrând, coaliția PSD-PNL-UDMR trebuie să facă ce trebuie ca să nu piardă banii europeni. Pentru moment, Guvernul a anunțat că deocamdată au fost atinse 5 ținte și anume: intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR); intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G; creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate); intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual); intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016). Se preconizează că România va primi, pe parcursul derulării planului său, un total de 29,2 miliarde de euro – granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro. Până la finalul anului, România va primi și împrumutul de prefinanțare de 1,942 miliarde de euro. În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, mai spune Guvernul. Ce prevede PNRR-ul poate fi consultat AICI.
VINERI, 3 decembrie 2021
De ce ne interesează că autoritățile românești sunt cele mai slabe la colectarea TVA-ului
Ei, strâng ele cât strâng, dar fac acest lucru în cel mai ineficient și păgubos mod din Uniunea Europeană. România se află din nou pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA. Vineri, Comisia Europeană a prezentat un raport în care se arată că deficitul de încasare a TVA al României s-a înrăutățit în 2019, ajungând la 35,16 miliarde de lei. Practic, bugetul României nu colectează peste o treime din TVA-ul cuvenit sau, cu alte cuvinte, 3% din PIB. Asta înseamnă circa jumătate din deficitul pe care se estimează că bugetul îl va avea în acest an. Desigur, multă lume poate să spună: ”Ei și, guvernul o să aibă mai puțini bani și cu asta basta! Nu mă interesează!”. La prima vedere pare că nu ar trebui să ne intereseze că avem cel mai mare decalaj TVA din UE. La o doua privire însă, deficitul bugetar de 7,4 miliarde de euro din neîncasarea TVA ar trebui să intereseze pe toată lumea. Pentru că, dacă acești bani ar fi fost colectați de ANAF pentru a fi pe urmă investiți cu cap de stat, spitalele românilor ar fi fost mai pregătite să-și trateze pacienții, pensiile ar fi putut fi mai mari, taxele și impozitele pe salarii ar fi putut fi mai mici, am fi avut mai mulți kilometri de drumuri cu asfalt bun și așa mai departe. Și mai înseamnă ceva ”gaura” de 7,4 miliarde de lei pe care statul român nu poate sau nu vrea să-i colecteze din economie. Deficitul trebuie acoperit de undeva pentru a acoperi necesarul de bani pe care nu-l avem. De unde acoperim? Din împrumuturi cu dobândă! Odată format, acest mecanism îndatorează progresiv România care se împotmolește bugetar din ce în ce mai mult. Cum se poate rezolva problema? Printr-o informatizare și un management tehnocrat la ANAF! Va fi mai greu pentru firmele de casă ale politicienilor, dar pentru România va fi mult mai bine.
SÂMBĂTĂ, 4 decembrie 2021
Vedetă cu principii! A refuzat o plată de 35 de milioane de dolari pentru o zi de lucru
Excentricitățile vedetelor de la Hollywood fac dintotdeauna rating. Însă trebuie să ai milioane multe de dolari în cont ca să faci impresie. La fel cum probabil are celebrul actor George Clooney. Acesta ar fi primit o ofertă de 35 de milioane de dolari ca să apară într-o reclamă a unei companii aeriene. Durata contractului era de 24 de ore, ”shootingul” fiind programat să dureze doar o zi. Însă, cu eleganță, starul a refuzat oferta după ce s-a consultat cu soția sa. El a motivat că reclama era în legătură cu o țară care, deși este un aliat al SUA, ridică tot mai multe semne de întrebare. Aluzia este evident la Turcia, unde președintele Erdogan visează să devină un fel de neo-sultan călcând în picioare democrația și libertățile cetățenești. Iar soția domnului Clooney este taman avocat pentru drepturile omului. Faptul că actorul George Clooney nu și-a vândut imaginea unei dictaturi în devenire este lăudabil în sine. Atitudinea lui devine o critică cu ecou împotriva unui stat autoritarist și abuziv. Ea mai dovedește și că actorul nu e supus lăcomiei. Este însă de la sine înțeles că sunt necesare anumite condiții ca să refuzi 35 de milioane de dolari pentru o muncă de 24 de ore. În primul rând trebuie să ai ceva rezerve în cont cu cel puțin un ordin de măsură peste milioanele oferite. Pe lângă asta, cel mai important, să ai un caracter atât de puternic încât mirosul căruței de bani să nu-ți ”flexibilizeze” coloana vertebrală. Și, dacă e să analizăm probabilități, a fost un mare ghinion pentru compania aeriană respectivă să-l aleagă tocmai pe George Clooney ca promotor al imaginii sale. Cine s-ar fi așteptat că există astăzi pe lume un pământean care să refuze o astfel de ofertă din cauza unor principii? Iar dacă a fost vorba de Turcia, strategii de marketing al companiei ar trebui sancționați! Soluția era la mintea cocoșului! Chiar nu au auzit de Donald Trump!?
DUMINICĂ, 5 decembrie 2021
Poza săptămânii
În lacrimi. Pe un hit din epoca comunistă semnat de o divă punk, Angela Merkel, vizibil emoționată, și-a luat rămas bun, joi, de la forțele armate, cu mai puțin de o săptămână înainte de a părăsi funcția de cancelar pe care a ocupat-o timp de 16 ani.
Monica Pană
