RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 05 iulie 2021
UDMR, fără să vrea, confirmă că DNA e periculos pentru corupție. Comisia de la Veneția a recomandat desființarea Secției Speciale și anularea superimunității pentru magistrați, în forma introdusă la Camera Deputaților. Pentru o coaliție care a ajuns la putere criticând Regimul Dragnea și manevrele sale care au lovit la temelia independenței Justiției ca să protejeze independența infractorilor, recomandările Comisiei de la Veneția ar trebui să fie scriptură. Iar cel mai scurt drum spre normalitate în acest caz ar fi desființarea Secției Speciale, instituția creată pentru anihilarea magistraților incomozi, și revenirea la starea dinainte, în care Direcția Națională Anticorupție (DNA) avea abilitatea de a cerceta corupția din magistratură. În paranteză fie spus, dacă actuala putere este într-adevăr opusul Regimului PSD-ALDE-Dragnea, atunci, să nu fie cu supărare, dar și DNA ar trebui să redevină perla coroanei în lupta cu corupția. Din ce s-a putut observa, lucrurile nu stau tocmai așa. Există, ce-i drept, o mai mare sensibilitate la recomandările Comisiei de la Veneția. Adică toate partidele din coaliție au fost de acord că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) trebuie desființată. Până aici însă am fost martori la o dubioasă învârteală în jurul cozii. Propuneri de superimunități pentru magistrați (pentru cei compromiși, mai precis!), temporizări pentru găsirea unor soluții de păstrare a funcției SIIJ sub alte forme (abilitarea CSM să filtreze dosarele de anchetă a magistraților), și, luni, zid făcut pentru protecția în fața anchetelor DNA a magistraților care pică pe corupție. Revenirea la practica de dinaintea apariției Secției Speciale, când magistrații erau anchetați în funcție de faptă, însemna că, spre exemplu, faptele de corupție erau anchetate de DNA, faptele de crimă organizată de DIICOT, iar restul faptelor comise de judecători sau de procurori intrau în atribuțiile Secției de urmărire penală de la Parchetul General. PNL și USR-PLUS acceptă această variantă, UDMR nu. Domnul Kelemen Hunor nici nu vrea să audă ca DNA să cerceteze dosarele de corupție ale magistraților. Motivul pe care îl invocă liderul maghiar este că în trecut, pe vremea Laurei Codruța Kovesi, DNA a făcut ”abuzuri”. UDMR ar vrea ca dosarele magistraților să fie anchetate exclusiv de Secția de urmărire penală din cadrul Parchetului General. Surse din coaliție spun că asta ar echivala cu înființarea Secției Speciale sub un alt nume. Poziția UDMR complică enorm procesul de recâștigare a terenului pierdut de România în zona independenței justiției și egalității în fața legii. PSD și AUR și-au declarat deja poziția: se opun demersurilor actualei puteri. Așa că, fără voturile UDMR, proiectul de lege nu poate trece de Senat, iar Secția Specială ar continua să funcționeze și pe mai departe. Poziția UDMR, ecou al practicilor din Republica Dragnea, confirmă însă încă o dată un lucru: DNA este periculos pentru corupți!
MARȚI, 06 iulie 2021
Photoshoparea trebuie declarată public în Norvegia. Marți a intrat în vigoare o lege care obligă pe toți promoterii să precizeze dacă fotografiile afișate pe diferite canale media sau rețele de socializare sunt editate sau nu. Autoritățile norvegiene au considerat dăunător pentru public aspectul ochilor de culoarea smaraldului, abdomenelor ultra plate, tenurile cu zero riduri și dinților de un alb orbitor, rezultatul prelucrării fotografiilor modelelor care pozează pentru reclame. Psihologii norvegieni au ajuns la concluzia că toate aceste fake-frumuseți aruncate în ochii publicului duc la o exacerbare a complexelor oamenilor obișnuiți, care, în proporții însemnate, sunt cel puțin nesiguri privitor la atractivitatea corpului sau chipului lor. Noile reguli vor afecta postările care sunt făcute pe bani sau care au ca scop promovarea anumitor produse. Amendamentul a fost introdus în legea norvegiană a marketingului.
MIERCURI, 07 iulie 2021
Comisia Europeană confirmă! Economia României crește cu peste 7 la sută în acest an. Comisia Europeană a publicat miercuri prognoza de vară, din care reiese ca economia României va crește cu 7,4% în 2021. Conform autorităților europene, avansul economic va fi urmat anul viitor de o altă creștere de 4,9%. Executivul UE mai precizează că în primul trimestru din acest an creșterea economică a României a fost de 2,8 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, Comisia consideră că creșterea puternică a prețurilor la energie va afecta rata inflației, care este așteptată să ajungă la 3,2% la sfârșitul anului, față de 2,3% în 2020.
JOI, 08 iulie 2021
Ministrul de Finanțe torpilat de premier. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost demis de premierul Florin Cîțu, interimatul urmând să îl preia chiar prim-ministrul până la numirea unui nou șef la conducerea Finanțelor. A fost știrea zilei în politica românească, dar ea nu a surprins foarte tare decât prin acuratețea și rapiditatea execuției ministrului Nazare. Incompatibilitatea ”de lucru” dintre primul-ministru Cîțu și domnul Alexandru Nazare era îndeobște cunoscută. Există bănuiala că domnul Nazare nu avea o afinitate prea mare față de șeful său de la Guvern, fapt care făcea ca anumite ordine ale acestuia din urmă să eșueze pe masa fostului ministru al Finanțelor. Fenomen amplificat de competiția internă pentru funcția supremă din PNL. În condițiile date, premierul Cîțu a acționat decisiv. Și oricum, se aude pe surse, domnul Nazare nu era sub nici o formă văzut ca vreun Alan Greenspan. Ambalată în argumentația unei măsuri administrative, degajarea ministrului Nazare îl readuce momentan pe premier la cârma ministerului Finanțelor, unde se simte ca peștele în apă. Și își recapătă total controlul asupra pușculiței naționale. În fapt, premierul Cîțu are acum puterea să facă singur rectificarea bugetară care bate la ușă. Fiecare leu la rectificare va bucura bugetul autorităților publice locale exact acolo unde decide premierul. Prin redobândirea controlului asupra bugetului național și mai ales prin stilul ghilotinat prin care l-a pus pe liber pe ministrul Nazare, premierul Cîțu a reușit totodată să transmită un mesaj impresionant de forță înspre propriul partid. Efectul cumulat este o contestare clară și de efect al autorității domnului Orban, astfel încât liberalii indeciși să primească impulsul necesar ca să accepte noua autoritate care se naște în partid. E prima mișcare politică importantă pe care o face premierul Cîțu, semn că prinde repede manevrele specifice pe Dâmbovița. Prin demiterea ministrului Nazare, premierul Cîțu reușește o dublă lovitură, deopotrivă practică și de imagine. Singura chestiune care i se poate reproșa este stilistica. Tușele sunt încă prea groase.
VINERI, 09 iulie 2021
Hunedorenii, vaccinați și nu prea. Vineri, Comitetul Național de Coordonare a activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a publicat în premieră o situație a vaccinării pe județe. În Hunedoara, procentul populației care s-a vaccinat până acum este de 17,3 la sută, procent care se referă la persoanele vaccinate cel puțin o dată. Proporția nu e de palmares! La categoria municipii, pe locul întâi regăsim Deva (29.34%), urmată de Petroșani (26.49%) și Hunedoara (22.79%). La orașe, locul întâi este ocupat de Hațeg (23.49%), urmat de Simeria (23.19%) și Călan (20.44%). Nici unul din orașele Văii Jiului nu a atins încă procentul de 20 la sută populație vaccinată. La comune, pe primul loc în listă figurează Pestișu Mic (28.46%), pe podium urmând în ordine Luncoiu de Jos ( 20:76%) și Sălașu de Sus (20,27%). La nivel național, județul Hunedoara se află pe la mijlocul clasamentului național publicat vineri. Opt județe din țară au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%. În Bucureşti, rata de vaccinare este de 45,14% din populația eligibilă, de peste 12 ani. Topul este completat de județele Cluj (41,9%), Sibiu (35,4%), Brașov (33,2%), Timiș (32%), Constanța (31,9%), Alba (30,9%) şi Ilfov (30%). În ceea ce privește categoriile de vârstă, cea mai ridicată rată de vaccinare se înregistrează la persoanele cu vârste între 60-69 de ani, unde peste 36,5% s-au vaccinat, urmată de grupa de vârstă 70-79 de ani cu o rată de acoperire vaccinală de 34,2% şi de categoria 50-59 de ani cu rată de vaccinare de 33,8%. La nivel național au fost raportate 16.495 de reacții adverse post-vaccinale, reprezentând 1,9 cazuri la o mie de doze administrate.
SÂMBĂTĂ, 10 iulie 2021
Turiști nemulțumiți. Plaja din Mamaia, lată cât un deșert cu nisip ”dinte de rechin”. Rezultatul reamenajării plajei din Mamaia, stațiunea blazon al Litoralului românesc, nemulțumește turiștii și investitorii care operau pe vechea plajă. Oamenii reclamă distanța foarte mare pe care trebuie să o străbată acum pe plajă ca să ajungă la apă (100 până la 300 metri). Pe lângă asta, nisipul folosit în procesul de lățire a plajei este tăios, fiind plin de scoici, iar pe alocuri, după ploaie, devine tare ca betonul. Nici baia în mare nu mai este însă ca înainte. Turiștii reclamă că la circa 4 metri de mal, adâncimea faliei crește brusc de la 50 de cm la 2-3 metri, pericolul de înec pentru copii sau persoane care nu știu să înoate bine fiind foarte ridicat. În același timp o parte din întreprinzătorii care se ocupau cu închirierea de șezlonguri pe plaja de la Mamaia au renunțat la afacere din cauza noilor condiții. Ei s-au mutat pe alte plaje ale litoralului. Specialiștii spun că situația este temporară, dar acțiunea mediului (eroziune) necesară revenirii la finețea renumită a nisipului de Mamaia va lua timp. În noiembrie 2020 au început lucrările cuprinse în cadrul proiectului „Protecția și Reabilitarea părții Sudice a litoralului Românesc al Mării Negre în zona Mamaia”, parte a proiectului major „Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020)”, o continuitate a proiectului implementat cu succes la sfârșitul anului 2015, în Faza I. Proiectul are o valoare de aproximativ 1 miliard de euro, iar la finalul acestuia România va câștiga la propriu teren: plajele vor fi extinse cu peste 200 de hectare noi de nisip. Lucrările la tronsonul Mamaia, începute în noiembrie, implică lucrări de înnisipare a plajelor pe o lungime de 6.950 de metri (cuprinsa între hotel Sulina și plaja Năvodari – reper Arena Regia). Profilul plajei înnisipate va fi de cel puțin 100 de metri lățime, la cota de cel puțin +2 metri, pe o perioadă de timp de 50 de ani. În acest moment, peste 30 de hectare de plajă noua sunt vizibile în zona de Nord a stațiunii. Din păcate, cel puțin în acest an, rezultatul acestei investiții care redă României plajele de la Marea Neagră, nu este cel așteptat pentru turiști.
DUMINICĂ, 04 iulie 2021
Imaginile femeilor militare care defilau în pantofii cu toc au stârnit o dezbatere aprinsă în Ucraina, acuzându-i pe cei responsabili de „sexism”. Vestea a provocat un scandal în Ucraina de când agenția de comunicații a armatei, Armyinform, a dezvăluit imagini cu repetiția paradei pentru a sărbători independența țării pe 24 august. Vedem tinere în haine de camuflaj care încearcă să meargă în pas de defilare pe tocuri, în locul cizmelor militare.
Monica Pană
