RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 07 iunie 2021

Cascada Bigăr nu mai este. Nu toate știrile șocante ale momentului rezultă din hârjoana politică eternă din România, sau din pandemie. Pentru români, dar în special pentru cei din județul Caraș-Severin, vestea a căzut ca un fulger. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a anunțat luni pe pagina de Facebook a instituției că una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Cascada Bigăr,  s-a prăbușit din cauze naturale. Aflată în apropiere de localitatea Bozovici din județul Caraș-Severin, Bigăr a devenit unul dintre principalele obiective turistice ale zonei, având una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din lume. De altfel, The World Geography a clasat cascada Bigăr pe primul loc în clasamentul celor mai frumoase cascade unice din lume realizat în 2013. Dispariția ei a sunat în Caraș ca și cum la Paris s-ar fi dărâmat Turnul Eiffel, sau în Egipt ar fi fost rase piramidele de pe fața pământului. Cascada Bigăr a fost un simbol pentru Caraș și, în același timp, cea mai mare atracție turistică a județului. Frumusețea ei atrăgea anual mii de vizitatori care contribuiau semnificativ la economia locală. Evenimentul a împărțit comunitatea în două. Cei mai optimiști sunt de părere că în timp, apa va putea crea din nou spectacol la Bigăr. Cei pesimiști au îngropat definitiv speranța ca la Bigăr să mai existe vreodată o cascadă spectaculoasă. Pe moment, Cascada Bigăr a devenit un loc trist de comemorare a spectacolului natural care a fost și nu mai este.

MARȚI, 08 iunie 2021

Curtea domnului Dorneanu trage tare pentru legislația corupților. Curentul antioccidental în România, deși slab la nivel popular, este foarte puternic reprezentat în anumite instituții ai căror reprezentanți au fost aleși în Republica Dragnea în baza vocației lor de ilegaliști față de plasa de legi a UE care, spre deosebire de legislația națională,  are ochiurile prea mici ca să se poată strecura corupții prin ele. Una din aceste instituții în care, majoritar,  legislația anticorupție europeană e mai rea decât ”Bată-l crucea!” este Curtea Constituțională a României (CCR). Atunci când a fost creată, judecătorilor ei li s-a dat imunitatea necesară ca să poată decide liber de orice constrângeri ce e drept și ce nu față de Constituție în legile, normele și ordonanțele pe care autoritățile românești le produc. Mai mult, Curtea are puterea să oblige demnitarii să corecteze în consens cu Constituția atunci când legiferează greșit. CCR are însă o slăbiciune majoră: judecătorii care o compun sunt numiți de politicieni. Dacă aceștia din urmă sunt corupți și la putere, riscul de deviaționism la judecătorii CCR numiți de ei este mare. S-a întâmplat în timpul mandatului PSD-ALDE 2016-2019. În timpul Republicii Dragnea, imunitatea și super imunitatea conferite prin lege le-a permis judecătorilor CCR să devină un fel de stat toxic în statul de drept. CCR a jucat în acel mandat ca un pivot care a ridicat la fileu mingi de meci pentru domnul Dragnea împotriva Justiției românești și a legislației europene anticorupție. Fostul șef PSD s-a dus la închisoare, dar sămânța toxică sădită de el a prins și buruiana pare că se întinde discret în continuare. Marți, a apărut o nouă dovadă în acest sens. Curtea Constituțională a României a votat împotriva Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Aceasta a decis recent că orice judecător poate da de pământ cu orice lege adoptată în România care încalcă spiritul și litera legii Uniunii Europene. Curtea de Justiție a UE pune astfel la dispoziția magistraților români posibilitatea legală de a opri tunurile legislative de tip Tudorel Toader, Florin Iordache și chiar a celor date justiției de însăși CCR. Precedentul a fost creat la Curtea de Apel Pitești unde un judecător de bună credință (Costin Stancu), în baza deciziei CJUE, a decis că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiției (SIIJ), adică toxica creație a Republicii Dragnea supranumită SS-Secția Specială, nu își justifică legal existența. Prin urmare, dosarul unui magistrat reclamat de o asociație de proprietari aflat în lucru la SIIJ va trebui să fie predat spre instrumentare unui alt anchetator. Decizia de la Pitești este definitivă.

Precedentul a pus pe jar CCR-ul domnului Dorneanu care-și vede cuceririle antieuropene și antidemocratice puse în pericol, ba mai mult, vede cum se clatină autoritatea sa nefastă de stat în stat. Așa că, judecătorii care ar trebui să fie păzitorii Constituției au decretat marți că instanțele ordinare nu pot aplica decizii ale Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul CCR. CCR s-a repezit astfel să contrazică hotărârea judecătorului de la Curtea de Apel Pitești, care a stabilit, perfect legal, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene. Prin decizia de marți, ironie a sorții, Curtea Constituțională a României, ea însăși!, încalcă chiar Constituția României. Pentru că,  autoritatea legii europene asupra legislației românești este stipulată chiar în Constituția României, iar la aderare la Uniunea Europeană, România a semnat în acest sens.  La Articolul 148 (2) Constituția românească spune că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” și că (4) „Parlamentul, Președintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării”. Adică, interzicând aplicarea legislației europene peste capul Curții de Justiție a UE și a Constituției Naționale, CCR-ul domnului Dorneanu comite cel mai flagrant abuz și doar imunitatea perfectă pe care o are instituția face ca acești judecători să nu fie demiși, sau, chiar mai rău. Și totuși,   cine i-a dat mandat și pe cine se bazează Curtea lui Dorneanu când sfidează pe față Bruxellesul, Constituția țării sale și domnia legii în general? Că mandatul actualilor judecători ai Curții expiră anul viitor. Dacă nu domnul Dragnea, cine e Păpușarul care din umbră, sabotează constant România europeană? E cam timpul ca cineva să-l întrebe, oficial,  asta pe domnul Dorneanu.

MIERCURI, 09 iunie 2021

Scutul de la Deveselu. Pe agenda întâlnirii Biden-Putin. Președintele american Joe Biden a pornit miercuri către Regatul Unit, prima etapa a turneului său în Europa, unde urmează să participe la summitul G7, înaintea unei întâlniri foarte așteptate cu președintele rus Vladimir Putin în Elveția, teritoriu neutru. Turneul European al Președintelui american Joe Biden a fost anunțat ca o întâlnire crucială a Vest-ului necesară pentru a recondiționa relațiile între aliați, alterate în timpul mandatului lui Donald Trump, și pentru a decide totodată adaptarea strategiei nord-atlantice în fața noilor provocări generate de creșterea agresivității Chinei și Rusiei în lume. Miercuri s-a aflat că în cadrul întâlnirii bilaterale Biden-Putin, una din temele puse în discuție ne privește direct. Este vorba de scutul de la Deveselu. Analiștii politici sunt de părere că în cadrul întâlnirii dintre șefii de stat rus și american, Federația Rusă va reitera poziția sa privind un moratoriu, adică o amânare,  în ceea ce privește instalarea rachetelor cu raza medie și scurtă de acțiune în Europa. Ca să verifice situația în teren, Lavrov, șeful diplomației de la Moscova propune americanilor acces la Deveselu. Dar nu oricum.  Mai precis, ca experții NATO să se deplaseze în Kaliningrad pentru a inspecta instalațiile Iskander, în timp ce rușii sa aibă acces la instalațiile din România și Polonia.  Moscova este îngrijorată că lansatoarele americane MK-41 din România pot fi utilizate în scopuri ofensive.

JOI, 10 iunie 2021

Nu trageți în PNRR! E bun al întregului popor, ”Patrioților”. Au sărit joi seara toți patrioții și românii ”verzi”: ”Săriți, Guvernul Cîțu ne bagă în gard cu PNRR-ul. Pierdem miliardele, aoleu! Incompetențăăă, huooo!”. Și bineînțeles invitația tradițională adresată de opoziție guvernărilor din toată lumea să își vadă de treabă ”JOS!” pe undeva. Exagerarea este evidentă, iar critica este colportată prin patul germinal plin de păcate al interesului politic. Ce s-a întâmplat joi și rezultatul aferent nu a fost decât o primă analiză de etapă pe care Comisia Europeană a făcut-o Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimis de autoritățile române la Bruxelles. După cum se putea intui din prima, ca să fie eligibil la plată, un document cu impact național de 2000 de pagini trebuie să încununeze competențe și experiențe uriașe pentru a fi eligibil la plată. Din păcate forma inițială a PNRR-ului românesc a fost șchioapă. România, spre deosebire de alte state din Europa de Est, iar Polonia este un exemplu bun, nu și-a dezvoltat un corp profesional suficient de competent și de numeros pentru a scrie în flux proiecte viabile pe fonduri europene. Autoritățile, de la Guvernele Tăriceanu încoace, au acționat ca și cum fondurile europene ar fi, așa, un fel de pomană pe care e suficient să deschidem pliscul ca s-o primim. Din cauza acestei mentalități cu care s-a pornit la drum, în România nu a existat o preocupare prea serioasă pentru dezvoltarea unor centre puternice de scriere de proiecte europene. În plus, slăbiciunea la șpagă a autorităților care decideau eligibilitatea proiectele, dar și nepăsarea primarilor care nu au dorit să-și bată capul dacă nu le era unsă osia, au făcut ca procesul de atragere de fonduri europene în România să fie mereu înfrânat și descurajat. Nu e de mirare atunci că ne-a prins nepregătiți momentul în care pandemia a creat dintr-o dată și neașteptat ocazia istorică de a accesa 30 de miliarde de euro.  PNRR-ul românesc nu are deficiențe de viziune. UE a acceptat deja faptul că România este cu o generație în urma statelor dezvoltate și le permite autorităților românești să finanțeze proiecte ”retro”, autostrăzi, spitale, școli, pe lângă cele menite să arunce Europa în viitor, digitalizare, mediu, inteligență artificială. Problema PNRR-ului românesc nu e legată de faptul că a fost retrimis cu observații. Majoritatea sunt retrimise pentru reglaj fin. Dă însă foarte urât tipul de inadvertențe pentru care a fost retrimis. Cifre care nu concordă între tabele, premise cu concluzii imposibile, vid de rigoare în justificarea bugetelor, alocări abramburistice la unele linii de finanțare. Documentul ne face de rușine pentru că poartă în el dovezi despre amatorism și fușăreală. Aruncă o lumină proastă asupra guvernării? Evident, dar în același timp situația nu surprinde pentru că se știa de la început că autoritățile române nu au capacitatea de a întocmi profesionist proiecte europene, în general, cu atât mai mult, ”opere” birocratice cum este PNRR-ul. Oricum, pronosticul este optimist că documentul va fi până la urmă adus la conținutul care să permită atragerea fondurilor. Îngrijorarea însă rămâne într-un fel: dacă la întocmirea hârtiilor părem atât de inadecvați,  cum o să facem față la proba dură a implementării? Acolo, ca să dăm și noi în sfârșit de succes, misiunea cere consens pentru toată fibra politică a nației. Din păcate, social-democrații au început să huiduie chiar înainte de fluierul de începere. Pagubă curată. Pentru că, finalmente, PNRR-ul e un bun al întregului popor, patrioților care sunteți!

VINERI, 11 iunie 2021

Agențiile străine nu au înțeles. Românii au făcut coadă la mici nu la vaccin. Moment inedit vineri în Piața Obor din București. Din senin, dis de dimineață, chiar înainte ca centrul să se deschidă, mai mulți românii s-au așezat la coadă la vaccin. O coadă oarecum în contratimp, dat fiind faptul că odată cu stingerea valului pandemic numărul trei, s-a cam stins și apetitul pentru vaccin. Cel care a susținut însă sesiunea de vaccinare, patronul unui restaurant din zonă, a cunoscut bine resorturile pe care trebuie apăsat ca să mobilizeze românii. Și nu e ceva extraordinar, scump sau mare. E chiar mic! Dar un mic cu de toate. Târgul propus era foarte clar. Toate persoanele care se vaccinează la centrul din Piața Obor primesc un voucher pe care primesc trei mici, o chiflă, muștar și o sticlă mică de apă plată. Efectul a fost colosal. Într-atât de neobișnuit a fost momentul încât românii care au făcut coadă la imunizat împotriva COVID-19 pentru o porție de mici au apărut și în presa internațională. Românii mănâncă anual 440 milioane de mici, care cântăresc circa 20-25.000 de tone. Adică, la un calcul aproximativ, fiecare gură de român trăitor între granițele țării, are alocat o cotă de 30 de mici anual. Bineînțeles, reporterii străini nu aveau cum să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat: de fapt, nu la vaccin făceau coadă românii în Piața Obor, ci la mici.

SÂMBĂTĂ, 12 iunie 2021

Ilie Năstase nu mai are răbdare. Vrea statuie! Acum! Fostul mare tenismen român se declară lezat în demnitatea lui de sportiv de palmares. De când la Primăria Capitalei nu mai este doamna Firea, domnului Ilie Năstase i se pare că nu e destul de respectat de autoritățile Bucureștiului. Așa că, foindu-se pe la presă, tenismenul devenit politician de duminică, cotcodăcește să priceapă lumea ce primar de doi bani este domnul Nicușor Dan, pentru că nu respectă marii sportivi ai neamului. Ce dorește domnul Năstase? Păi, o nimica toată! Până nu trece la cele sfinte, fostul mare campion la tenis vrea să se poată sprijini de propria lui statuie ridicată la București. Ghinion, însă! Primarul actual nu are timp de marele Nasty, care, nefericit în gloria lui trecută de sportiv, încearcă timp de mai bine de o lună ”să se apropie de edil”. Pe undeva, reținerea primarului Nicușor este de înțeles. Nu știi la ce să te aștepți când Ilie Năstase vrea să se aproprie de tine. E greu de spus dacă mica manevră de a arunca umbre pe imaginea actualului primar prinde la cetățeni. Oricum, fostul campion spune că dacă se va aproba amplasamentul va veni cu statuia de acasă. Un prieten i-a făcut-o deja și nu are decât 2,25 de metri înălțime.  Dar, dacă într-adevăr pe domnul Ilie Năstase îl mănâncă atât de tare și de demult să-și poată mângâia propria statuie în București, de ce nu a făcut cererea în mandatul doamnei Firea, cu care are o afinitate politică evidentă? I-o fi fost teamă să nu fie surprins pe contre-pied?

DUMINICĂ, 13 iunie 2021

Paula este paramedic SMURD la Crucea. Ea a fost cerută în căsătorie de ziua ei. Momentul a fost pregătit de colegii ei care au chemat-o de urgență la un ”caz grav”, un bărbat ”căzut” exact la poarta unității. Surpriză totală! Victima a fost chiar logodnicul ei pregătit să-i ceară mâna. Paula l-a salvat: a spus DA!

 

Monica Pană