RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 01 martie 2021

Luarea de ostatici la Onești. O parodie tragică

Dacă s-ar face o ecranizare după luarea de ostatici de la Onești ar ieși un film prost. Adică un bătrân de aproape 70 de ani, cu un cuțit în mână (lamă de 30 cm, ce-i drept!), face ce face și ia ostatici doi meșteri (foto) într-un apartament, oameni în putere, și după ce stă la taclale din balcon vreo cinci ore cu șezătoarea polițistă organizată la scara blocului, bang, începe să-i căsăpească pe ostatici chiar sub nasul trupelor speciale. Patru plăgi prin înjunghiere într-unul, șapte în celălalt. Până când berbecul mascaților sparge anevoie ușa și se bagă, cu risipă, opt gloanțe în bătrân, ostaticii trec pe lumea cealaltă. Bilanț? Doi morți cu poliția la ușă, asasinul la spital ciuruit și impresia că între dispariția Alexandrei la Caracal și acest nou caz, nu s-a schimbat nimic din modul ”tablagiu” de acțiune al autorităților în situațiile limită. La Onești greșeala primordială a polițiștilor a fost că nu l-au luat în serios de la bun început pe cel care avea să devină criminal. Să stai la taclale cu un astfel de om așa cum stai cu un spărgător de liniște publică băut poate fi fatal. Și a fost. Se știe că polițiștii, prin natura meseriei,  văd mereu oameni disperați, sau doar cu mintea rătăcită, care, cocoțați pe stâlpi de curent, pe acoperișuri, amenință că se aruncă dacă nu primesc una sau alta. În cazul Moroșanu,  luarea de ostatici trebuia să declanșeze însă alarma de gradul zero din prima secundă. E de înțeles că nu există în Onești negociatori și lunetiști la orice oră, dar ei trebuiau aduși de urgență din altă parte de la primul apel făcut de criminal la 112. După eșecul celor mai buni negociatori de la Poliția Capitalei în cazul studentului care s-a aruncat de pe acoperișul căminului, parcă și speranța că un negociator ar fi putut rezolva ceva se clatină. Un lunetist părea totuși un minim necesar pentru salvarea celor doi muncitori. S-a aflat ulterior că Poliția Română nu are astfel de specializare în organigramă. Pe urmă, este greu de imaginat cum s-ar putea filma veridic scena legării ostaticilor. A fost singur Moroșanu, sau a avut complici? Pentru că dacă a fost singur, era o treabă de luptător în forțele speciale. Dacă cei doi muncitori s-ar fi decis să riposteze imediat, Moroșanu nu avea nici o șansă ca să-i lege pe amândoi cu mâinile la spate. Unul dintre ei ar fi scăpat sigur! Ar fi fugit. Lucru care s-ar fi întâmplat chiar și în cazul folosirii unui spray lacrimogen. Singura explicație care stă în picioare este teama. Frica i-a țintuit locului pe cei doi muncitori care s-au lăsat fără luptă pe mâna celui care avea să le devină călău. Sunt multe de spus și s-au spus despre tristul eveniment de la Onești, dar privind retrospectiv, tabloul general al luării de ostatici de la Onești, nu are nimic american în el. E trasat în tușe inconfundabile de Miorița, mici la grătar și aflatul în treabă țâfnoasă a autorităților. Doar baia de sânge din fostul apartament al lui Moroșanu strică iremediabil parodia, transformând-o într-o dramă care trebuie decontată, din nou,  de Poliția Română.

MARȚI, 02 martie 2021

Revoluția, mineriadele, răni nevindecate în sufletul nației. De acum și 10 august!

Tribunalul București a respins marți cererea DIICOT de redeschidere a Dosarului 10 August, decizia fiind definitivă. Șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei scapă definitiv de răspundere penală. Decizia surprinde neplăcut o societate care spera că ”malpraxis”-urile Justiției impuse în Republica Dragnea au fost depășite. Cei care au protestat pașnic în 10 august 2018 sunt primii loviți de decizia de marți dată de Tribunalul București. Ei se simt trădați de Justiția pe care atunci au apărat-o în stradă de asaltul politic al PSD și ALDE. Au pătimit pentru asta, pentru că riposta regimului Dragnea nu a fost cu nimic mai prejos de violența autorităților din regimurile lui Putin, în Rusia și Lukashenko, în Belarus. Bastoane în cap, bocanci în spate și în gură, valuri de gaz iritant. Sunt dovezi cu miile, filmări, martori, răniți care acuză modul sălbatic de acțiune al jandarmilor împotriva protestatarilor pașnici.  Dar nu e doar această violență extremă în discuție. Ea e doar un simptom!  10 august 2018 a fost prima oară când românii au putut simți pe pielea lor înspre ce tip de societate este împinsă România. Domnul Dragnea, susținut de PSD, ALDE și camarila, cu o mențiune specială agravantă pentru doamna Carmen Dan, ministrul de Interne pe atunci, s-au simțit suficient de puternici ca să-și permită o demonstrație de forță ca avertisment pentru cei care se opun. La 10 august 2018 masca a căzut și s-a putut vedea ”rictusul” de tip bolșevic al Republicii Dragnea în toată splendoarea. Iar Jandarmeria română a fost complice.  O Justiție independentă nu are cum să claseze așa ceva. 10 august 2018 a fost un atac criminal al statului Român asupra cetățenilor. Iată ce spune Petre M. Iancu, un jurnalist care a participat la protestul din 10 august 2018: ”Pseudojustificarea clasării dosarului 10 august nu e, prin urmare, doar documentul unei rușini naționale. Nu e doar o simplă nedreptate nouă, după cele strigătoare la cer, comise prin nepedepsirea crimelor contra umanității din timpul Revoluției și Mineriadelor. Nu e doar o perpetuare a manevrelor lui Dragnea de eternizare a cleptocrației. Nu e doar o adâncire, în justiție, a prăpastiei dintre omul de rând și noii nomenclaturiști apărați de jandarmi și magistrați obedienți, care slujesc castei baronilor roșii ca dulăii lui Orwell păzindu-i pe porcii Fermei Animalelor. E și perpetuarea impunității grupului care a torpilat în ultimii treizeci de ani toate eforturile românești de edificare a democrației”. Dacă pretindem că pericolul restaurației a fost îndepărtat odată cu îndepărtarea din viața publică a domnului Dragnea și alungarea PSD de la Putere, clasarea Dosarului 10 august 2018 nu poate rămâne o decizie definitivă. Este cu totul și cu totul periculos ca intenția evidentă de dărâmare a statului de drept să rămână nepedepsită, pentru că ar fi o invitație perpetuă la noi încercări. Decizia Tribunalului București face din obligația anchetării și trimiterii în judecată a tuturor celor vinovați de abuzurile de la 10 august una din cele mai importante teme pe agenda actualei Puteri. Nu e treaba politicului? Ba, exact al lui este! Și de asta au fost votați! Așa cum dl Dragnea a știut cum să procedeze ca să facă rău, e datoria actualei coaliții să știe cum să procedeze ca să facă bine! Scrupulozitatea excesivă și atitudinea de mironosiță nu dau bine: sunt semn de complicitate.

MIERCURI, 03 martie 2021

Plouă cu condamnări pe doamna Udrea

Condamnările de VIP în România au ajuns să fie comentate și pronosticate de împricinați cam așa cum dau în bobi microbiștii rezultatele la fotbal. Marți, Curtea de Apel București a condamnat-o pe Elena Udrea la opt ani de închisoare cu executare.  Fostul ministru a fost condamnat pentru infracțiuni de instigare la luare de mită și spălare a banilor în dosarul privind finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009. O lovitură dură dată băsismului și pretențiilor lui ipocrite de onestitate și susținere pentru lupta anti-corupție. Decizia nu este însă definitivă, iar avocatul doamnei Udrea va ataca sentința la Înalta Curte de Casație și Justiție. De băgat în seamă este rețeaua de povești și pronosticuri care erup după o astfel de condamnare de nivel înalt. I se dă imediat cuvântul condamnatului. Cu un tupeu care îi justifică poziția de fostă primă-doamnă a băsismului, doamna Udrea gargarisește în primele trei propoziții teoria consacrată în Republica Dragnea: în țara asta nu este dreptate, abuzurile sunt trei feluri la masă, iar condamnarea lovind în ea, lovește într-un om nevinovat. E clișeu! Asta spun toți condamnații mega-corupției naționale de câte ori prind câte o condamnare. Doamna Udrea este însă un talent nativ. Lansează și un blestem pizmaș cu țintă la judecătoarea care i-a livrat condamnarea. Fosta ”number one” în PDL, are și preferințe referitor la judecătorii care-i vor cântări cauza la Înalta Curte. Blonda de la Cotroceni ar vrea să pice la niște judecători ”buni”, nu la cei mai severi care dau cu condamnările în corupți fără milă. Niște judecători ”buni”, la fel ca cei care au respins cererea de plasare a domniei sale sub control judiciar cerută de DNA. Așa că, dacă vrea, nimic nu stă în calea doamnei Udrea pentru a savura o nouă vacanță în Costa Rica. A mai făcut călătoria asta privind mereu în urmă!

 JOI, 04 martie 2021

Potlogării în lumea bună

Ziua de joi a strecurat pe agenda publică două știri din lumea bună. Nimic monden! Melanjul dintre prestigiu și potlogărie este cel care a surprins. Un casier a fost lovit la un moment dat de o idee ”genială”: ce ar fi dacă ar plăti într-o zi, așa de test, o indemnizație de merit fictivă. O astfel de plată era perfect justificată pentru că omul lucra la Academia Română. Frecarea de o ”inteligență” superioară l-a inspirat pe salariatul Academiei să-și aleagă ca beneficiari meritoși numai și numai persoane decedate. Casierul a înregistrat plata, a luat banii și nu s-a întâmplat nimic. Și tot așa, prinzând elan,  a început să creadă că ăsta e meritul lui. În casieria Academiei Române, fără să-l întrebe nimeni nimic, omul și-a plătit lui însuși indemnizații de merit, decontând fictiv în contul unor dispăruți în eternitate nu mai puțin de 16 ani, între 2004 și 2020. Abia joi, polițiștii și procurorii au început cercetările privind săvârșirea infracțiunii de delapidare. Era și timpul! Suma dispărută din casieria Academiei Române este evaluată la 3, 1 milioane de lei. Și tot joi, altă potlogărie în lumea bună. Șeful Serviciului Județean de Protecție Internă Suceava (structura de informații din subordinea Ministerului Afacerilor Interne), a fost reținut pentru 24 de ore. Și aici e vorba de o oarecare continuitate în derularea coțcăriei. Ofițerul este acuzat de luare de mită, în formă continuată (5 acte materiale). Sume relativ ”modeste”, între 2000 și 90.000 de euro. Plus un automobil evaluat, la doar 9000 de euro. Cam puțin la acest nivel! Activitatea infracțională a șefului de la Interne Suceava este anchetată în cadrul dosarului supranumit ”fabrica de permise auto”. Fabrica de permise de la Suceava” se învârtea în jurul a doi ofițeri de poliție, unul de la Serviciul Anticorupție Suceava – nume conspirativ „Lanţuri”, iar celălalt șef la Serviciul regim permise și înmatriculări Suceava. Membrii rețelei primeau bani, case şi mașini de lux din mita pentru permisul auto.

VINERI, 05 martie 2021 

Succes la Berlinară. ”Babardeala cu bucluc sau porno balamuc”. Nu e un film pentru simțuri, ci pentru simțire

Nimeni nu și-ar fi închipuit acum nici 20 de ani, că un film românesc ar putea avea un asemenea titlu. La prima vedere, orice spirit vulgar va rânji sardonic la generic. ”Babardeala cu bucluc sau porno balamuc” pare o peliculă care promite o exaltare sexuală în timpul vizionării. Criticul de film Ionuț Mareș, citat de media centrală, asigură publicul că nu e vorba de așa ceva: ”este un film care surprinde foarte bine vremurile pe care le trăim, și face asta într-un limbaj cinematografic ambițios”. Foarte ambițios, din moment ce juriul celei de-a șaptea ediții a prestigiosului Festival de Film de la Berlin a decernat regizorul Radu Jude (foto) marele premiu, Ursul de Aur, pentru acest film. Din secvențele apărute pe internet, reiese că pelicula tratează situația unei femei, a unei profesoare, surprinsă într-un video erotic scăpat pe Internet. Tema deschide un subiect larg de dezbatere în societate privitor la modul în care personajul principal al filmului este tratat de colegi și de familie după ce a fost văzută în ipostaze dintre cele mai intime. Antagonismul dintre falsa moralitate a societății folosită de falși pudibonzi ca alibi pentru a-și umili aproapele aflat în poziții delicate și înțelegerea plină de umanitate a oamenilor buni smucește sentimentele din noua viață a personajului principal între agonie și extaz.  Criticii de film recomandă publicul să vadă noua producție a regizorului Radu Jude. Nu e un film pentru simțuri! Dar e cu siguranță un film pentru simțire!

SÂMBĂTĂ, 06 martie 2021

ALERTĂ. Hunedoara aproape de scenariul roșu

Covid-19 se reîntoarce în județul Hunedoara, Potrivit ultimelor raportări, rata de infectare în județ este de 2,83 la mie. Dacă trendul de creștere se menține, la începutul săptămânii viitoare, județul ar putea intra pe scenariul roșu. De asemenea, în patru județe gradul de infectare este de peste 3 la mie. Județele cu probleme sunt Brașov, Cluj, Ilfov și Timiș. La Timișoara incidența înregistrată este de 5 la mie.

 

 

 

DUMINICĂ, 07 martie 2021

Fotografia săptămânii

 

Un milion de români vaccinați. România a atins miercuri pragul de un milion de persoane vaccinate. Este vorba despre o femeie în vârstă de 86 de ani, cu deficiențe motorii ca urmare a unor probleme neurologice, dar cu o formă psihică foarte bună. Femeia a fost vaccinată chiar de Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, la Spitalul Universitar de Urgență din București.

 

 

Monica Pană