RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 21 decembrie 2020
O poveste ca la Radio Erevan. Un spion rus păcălit chiar de Alexei Navalnii să spună cum l-a otrăvit pe Alexei Navalnii. Pe agenda internațională, începutul de săptămână a adus în prim plan, din nou, cazul otrăvirii disidentului rus Alexei Navalnii. Readus la viață de către medicii germani după otrăvirea cu Novichok, Navalnii i-a jucat pe degete pe spionii ruși. Pur și simplu, pretinzând că este un oficial de la Consiliul Național de Securitate a Rusiei, Alexei Navalnii i-a sunat la telefon pe agenții ruși bănuiți că ar fi participat la propria sa otrăvire. Aceștia sunt membri unei echipe de comando care face parte din elita FSB, serviciile secrete ruse aflate sub comanda lui Putin. Numărului de telefon de pe care a sunat Navalnii i s-a atribuit o „identitate” falsă, respectiv numărul sediului central al FSB. Unul dintre super agenți a mușcat momeala. Într-o convorbire de peste 40 de minute, agentul rus, crezând că vorbește cu un superior, a făcut dezvăluiri uluitoare despre misiunea de lichidare a celui cu care vorbea la telefon în acel moment. Declarațiile „securistului” rus indică fără echivoc că serviciile secrete ruse, implicit președintele Putin, au fost implicați în acțiunea de ucidere a lui Navalnii. Detaliile relevate de agentul FSB au șocat opinia publică. De exemplu, faptul că neuro-toxina care era să-l ucidă pe Alexei Navalnii i-a fost pusă acestuia în indispensabili, agenții secreți pătrunzând noaptea în camera de hotel unde dormea opozantul lui Putin. Navalnii, liderul opoziției ruse, a fost mult timp o problema pentru Vladimir Putin. În repetate rânduri Navalnii a condus proteste împotriva puterii de la Moscova dezvăluind rușilor corupția și abuzurile regimului Putin. La 20 august 2020, în timpul unui zbor de la Tomsk la Moscova, militantul opoziției ruse și activistul anticorupție Alexei Navalnii a fost otrăvit cu o neuro-toxină și a fost internat în stare gravă la un spital din Omsk, unde avionul a aterizat de urgență. A fost evacuat apoi la spitalul Charité din Berlin, Germania două zile mai târziu. La 2 septembrie, guvernul german a declarat că are „dovezi fără echivoc” că Navalnii a fost otrăvit de un agent Novichok după teste la un laborator militar german și a cerut guvernului rus o explicație. Rusia a negat orice implicare. Până acum! Și totuși, nu se poate evita o întrebare esențială: cât de bine pregătiți sunt agenții de elită a FSB? Dacă ei pot fi atât de ușor păcăliți să dezvăluie secretele operațiunilor la care participă, numărătoarea inversă până la dispariția Regimului Putin a început!
MARȚI, 22 decembrie 2020
Din întâmplare. A fost descoperită intrarea închisorii unde au fost ținuți Horia, Cloșca și Crișan. Intrarea în fosta închisoare a orașului Zlatna a fost descoperită în timpul lucrărilor de reabilitare a clădirii spitalului din localitate. În perioada Mariei Tereza, Zlatna era centrul minier al Transilvaniei, iar sediul acestei structuri de organizare funcționa în clădirea respectivă, construită la 1713. Zlatna a rămas în istorie în legătură cu eroii Horea, Closca și Crisan și datorită faptului că aici a avut loc evenimentul public de răsplătire a celor care i-au trădat și i-au ajutat pe autro-ungari să îi prindă. Astfel, în 5 februarie 1785, în zi de târg la Zlatna, a fost organizată premierea trădătorilor lui Horia, Cloșca și Crișan, dar și ospățul dat in cinstea lor, cu „binecuvântarea” împăratului de la Viena. La solemnitate au fost invitați protopopi, preoți, locuitori ai satelor care luaseră parte la Răscoală. Întâlnirea nu a fost lipsită de fast, spun istoricii. Pe o masă acoperită cu o cuvertură de preț erau așezate trei talgere de argint, în care s-au pus galbenii și medalia de aur pentru protopopul care s-a „ostenit” cu prinderea lui Crișan și șapte diplome de eliberare a țăranilor din iobăgie. Horea și Cloșca au fost condamnați la moarte și executați prin tragere pe roată, pe Dealul Furcilor din Alba Iulia, în 28 februarie 1785. Crișan se spânzurase, anterior, în închisoare. Istoria nu mai spune cum s-au bucurat trădătorii lui Horia, Cloșca și Crișan de ”arginții” primiți pentru fapta lor mizerabilă.
MIERCURI, 23 decembrie 2020
Guvernul Cîțu trebuie să câștige încrederea majorității mute. Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului s-au reunit miercuri, 23 decembrie, pentru audierea și votarea miniștrilor propuși de alianța PNL-USR PLUS-UDMR, după o zi de audieri și dezbateri în comisii. Guvernul Cîțu a primit 260 de voturi si a fost investit. Au fost și 186 de voturi împotrivă. Ca să treacă, guvernul avea nevoie de 228 de voturi. După votul de învestitură din Parlament și jurământul depus la Cotroceni, Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea Guvernului României, condus de Florin Cîțu. Prin programul de Guvernare, Alianța PNL-USR-PLUS-UDMR a anunțat schimbări importante în bine și planuri ambițioase pe domenii ca justiția, investițiile în infrastructură, sănătate, educație și curățirea morală a lumii politice. Dar, evident, nu este important ce scrie în document, ci care sunt schimbările reale din teren pe care le va face Guvernul Cîțu. Acesta, împreună cu noua majoritate parlamentară, au de adjudecat un patrimoniu imens de încredere din partea majorității mute care nu a votat. De prestația sa în materie de reformă depinde vital traseul viitor al țării, pentru că traversăm un moment de cumpănă istorică. Dacă Guvernarea Cîțu cu tot alaiul ei de mesaje pro-democrație, stat de drept, Europa, justiție, sănătate, autostrăzi se va dovedi incapabilă să facă ce spune, următoarele alegeri vor vira ireversibil România spre autoritarism. Va fi răzbunarea românilor pentru șansele ratate de toate guvernările ”democratice” din ultimii 30 de ani. DACĂ ACTUALA PUTERE VREA STAT DE DREPT ȘI EUROPA, GUVERNUL CÎȚU NU ARE VOIE SĂ RATEZE.
JOI, 24 decembrie 2020
Acord post-Brexit! UK spune Europei ”Adio, dar rămân cu tine!”. Două ”like”-uri a prestat premierul britanic Boris Johnson joi seara, în Ajunul Crăciunului. Prim-ministrul britanic a confirmat joi încheierea unui acord comercial post-Brexit cu Uniunea Europeană, postând pe Tweeter mesajul „S-a ajuns la un acord”, însoțit de o fotografie cu el exultând, cu degetele mari ridicate în semn de victorie. Încheierea acordului evită în ultimul moment cutremurul economic pe care o rupere brutală a Regatului Unit de Uniunea Europeană l-ar fi generat. Principalele două avantaje ale acordului sunt că nu vor exista taxe pe bunurile celuilalt atunci când trec frontierele (cunoscute sub numele de tarife) și nu vor exista limite privind cantitatea de lucruri care pot fi tranzacționate (cunoscute sub numele de cote). Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a declarat că regulile de concurență – menite să împiedice o parte să obțină un avantaj nedrept – „vor fi corecte și vor rămâne așa”. Adică, prin acord, au fost create mecanisme de control a nivelului ajutorului de stat pe care autoritățile britanice îl pot oferi producătorilor din regat pentru evitarea prețurilor de dumping și, implicit, a concurenței neloiale. Asta nu înseamnă că nu vor apărea dispute și că sistemele de arbitraj construite vor fi probabil testate la limită. Acordul nu are însă doar o dimensiune comercială. El extinde clauzele sale la o colecție largă de subiecte pe care își propune să le reglementeze, cum ar fi transportul rutier, aviația, politica privind schimbările climatice și cooperarea în materie de securitate. Există însă și schimbări radicale de abordare după 1 ianuarie 2021. Marea Britanie introduce un nou sistem de imigrare, ceea ce înseamnă că se încheie libera circulație a persoanelor către și dinspre UE. Cetățenii UE nu vor mai avea dreptul automat de a se stabili în Marea Britanie, iar cetățenii britanici vor pierde dreptul automat de a trăi, de a lucra și de a ieși la pensie în restul Europei. Marea Britanie nu va mai aduce contribuții bugetare anuale ca parte a obligației de membru UE, dar va continua să plătească sume mult mai mici ca parte a decontării financiare (sau a facturii de divorț) timp de câțiva ani. De asemenea, va trebui să plătească pentru orice acces pe care îl dorește la programele europene, în domenii precum cercetarea științifică. Deși a fost un susținător fanatic al Brexitului și critic fervent al Uniunii Europene, bucuria șefului de Guvern de la Londra afișată la semnarea acordului cu Bruxelles-ul a arătat că, în realitate, susținând ruperea Regatului Unit de Uniunea Europeană, Boris Johnson știa că face rău țării sale. Prin semnarea acordului răul e mai mic! Restul e politică!
VINERI, 25 decembrie 2020
România primește de Crăciun primele doze de vaccin. Sincronizare perfectă între optimismul tradițional adus an de an de sărbătoarea Nașterii Domnului și speranța că primele vaccinurile intrate în țară în 25 decembrie la ora 13.30 ne vor scăpa de pandemie. Dar nu va fi simplu! Trebuie întâi depășită reticența românilor față de posibilele efecte colaterale pe care acest vaccin le-ar putea avea. Statistica inițială nu e încurajatoare. Declarativ doar un procent de 30 la sută dintre români și-au declarat intenția fermă de a se vaccina. Specialiștii spun că o imunizare efectivă la atacul COVID-19 nu se va putea atinge decât la grade de vaccinare avansate de 60-70 la sută din populație. Românii sunt descurajați să-și facă vaccinul și din cauză că printre cei care spun că nu vor merge la imunizare se află și medici, unii dintre aceștia exprimându-și public teama că vaccinul ar putea avea efecte negative importante. Succesul campaniei de vaccinare va depinde însă decisiv de modul în care autoritățile vor ști să comunice cu populația, de argumentele științifice pe care le vor putea prezenta și de sinceritatea cu care vor comunica tot ce trebuie să știe cetățenii despre vaccin. Dincolo de temeri, care sunt firești, de posibilitatea ca la început numărul de români care se vaccinează să nu fie prea mare, există însă o bănuială rezonabilă că vaccinul ne va scoate din actuala criză sanitară: a intrat în țară chiar de Crăciun! Vaccinarea începe pe 27 decembrie. Mihaela Anghel, 26 de ani, asistentă medicală generalistă la Institutul Național „Prof. Dr. Matei Balş”, membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2 este prima persoană din România vaccinată anti-COVID.
SÂMBĂTĂ, 26 decembrie 2020
Se ridică Asia. Pandemia a ajutat China să reducă cu cinci ani timpul până când va depășiAmerica. Prognoze date publicității sâmbătă de către Centre for Economics and Business Research (CEBR) arată că China va deveni prima economie mondială în 2028, datorită redresării rapide după pandemie. Economia chineză o va devansa pe cea a SUA cu cinci ani mai devreme decât se preconiza anterior. În plus, CEBR a calculat că China ar putea deveni o economie cu venituri mari (care potrivit definiției Băncii Mondiale înseamnă o economie cu un venit național brut per capita de peste 12.356 de dolari) încă din 2023. Ca o dovadă a puterii Asiei, India ar putea urca şi ea în clasament devenind a treia economie a lumii la finele acestui deceniu. Conform estimărilor CEBR, China urmează să înregistreze un ritm mediu de creștere economică de 5,7% pe an în perioada 2021-2025, după care va încetini la o creştere de 4,5% pe an în perioada 2026-2030. În schimb, SUA, chiar dacă vor avea o relansare puternică după pandemie în 2021, ritmul său de creştere va încetinit la 1,9% pe an între 2022 şi 2024, după care va încetini şi mai mult până la 1,6% pe an. Japonia va rămâne a treia economie a lumii, în dolari, până la începutul anilor 2030, când va fi devansată de India, ceea ce va însemna că Germania va coborî de pe locul patru pe locul al cincilea. Marea Britanie, în prezent a cincea economie a lumii potrivit CEBR, va scădea pe locul al șaselea începând din 2024.
DUMINICĂ, 20 decembrie 2020
Fotografia săptămânii
Doi pinguini văduvi, surprinși într-o fotografie în care par că se îmbrățișează, în Australia, au cucerit o lume întreagă. Imaginea a fost premiată în revista Oceanographic a Ocean Photograph Awards.
Monica Pană
