RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 30 noiembrie 2020
Se poate. Pensiile vor crește și în 2021
Pensiile românilor vor crește anul viitor cu 8 procente. Anunțul a fost făcut luni de ministrul Finanțelor. Concret, punctul de pensie ar urma să crească de la 1.442 de lei, cât este acum, la 1.559 de lei în 2021. Asta înseamnă un plus de 117 lei. Aceasta ar fi și cea mai mare majorare dintr-un calendar gândit de Guvern, pe 4 ani. La finalul acestei perioade, pensiile ar urma să fie cu aproape 50% mai mari decât acum. Datele arată că pensia medie în România este acum de 1.436 de lei. Asta înseamnă că derularea programului propus de actualul Guvern ar face ca în 2024 pensia medie din România să depășească 2000 de lei.
MARȚI, 01 decembrie 2020
Ungaria cu două fețe ale lui Viktor Orban
Când naționalismul și populismul ajung politică oficială de stat au invariabil același efect: transformă fracții din orice popor într-o populație cu ura în glandă gata să calce în picioare nevinovați, minorități, idei, libertăți. Când auzim despre o țară că e dezbinată, motivul este întotdeauna același: o forță politică toxică vrea să vicieze sau să răstoarne un sistem democratic. Niciodată invers, pentru că înlocuirea unei dictaturi cu o democrație pornește întotdeauna de jos, din stradă, și se numește revoluție! Premierul Viktor Orban din Ungaria vecină, un naționalist populistoid consacrat, și-a găsit demult caii de bătaie electorală în migranți, minoritatea LGBT, Uniunea Europeană și George Soroș. Majoritatea alegătorilor, neglijenți la ce se pune la cale în culise, votează de ani buni acest tip de politică, oferindu-i premierului Viktor Orban confortabile majorități în Parlament pentru partidul domniei sale, Fidesz. Ungurii percutează pentru că mesajul regimului Viktor Orban este protectiv – fără migranți în țară, e creștinesc – pro-familie și contra minorității gay și naționalist – Ungaria suverană liberă de influența Bruxelles-ului și a lui George Soroș. Din acest fard propagandistic, care se potrivește mânușă pe carisma lui Viktor Orban, regimul acestuia își extrage de un deceniu atracția electorală pentru că dresul îi dă aparența unei autorități decente, cu politicieni patrioți și buni creștini care luptă pentru destinul excepțional al poporului maghiar (cu apropo-uri la resuscitarea Ungariei Mari), ridică în slăvi familia tradițională și fac lozinci despre capitalul unguresc. Ori, cu așa idealuri mărețe pe agendă, electoratul maghiar e copleșit. Regimului Viktor Orban i se iartă totul acasă. Ungurii se fac că nu văd cum îi înghite sistemul creat de Orban, un sistem izolaționist, un monopol de putere în economie, în mass-media, în justiție și în toate instituțiile publice, monopol care servește Fidesz și lui Viktor Orban. O decădere mare de la normele statului de drept și de la libertate tolerată de majoritatea maghiarilor, căzută pe seducție naționalistă și populistă. Câteodată însă, cortina se rupe, și după ea, ce se vede? Că în Ungaria lui Viktor Orban amenințarea reală nu sunt nici migranții, nici liber cugetătorii, nici homosexualii și nici măcar Soroș. Pericolul real e doar o sete bezmetică de putere și control fără margini, cu greu ținute în frâu și numai de teama pierderii finanțărilor venite de la Bruxelles. Oamenii lui Viktor Orban nici măcar nu cred în idealurile cu care manipulează milioane de maghiari. Se dovedește din nou că valorile promovate sunt doar butaforie electorală, iar exemplul cel mai elocvent se numește József Szájer, membru fondator al Fidesz, europarlamentar. Acesta a recunoscut oficial marți că a participat la orgia gay de la Bruxelles întreruptă de poliție în pandemie. Homosexualitatea lui József Szájer demască involuntar ipocrizia agresivă prin care Viktor Orban își extinde puterea dincolo de granițele democrației. În timp ce József Szájer servea la Bruxelles o orgie printre 25 de bărbați goi, acasă, același politician, coautor al Constituției Ungariei, a făcut viața imposibilă minorității LGBT. Ca homosexual dovedit este clar pentru toată lumea că lui József Szájer nu-i pasă de ”normalitate” și de ”familia tradițională”. Înțelege însă politica șefului său Viktor Orban prin care adoptarea unor linii de forță pe teme de acest fel aduce voturi masive într-o populație mai degrabă conservatoare, obișnuită cu hamul autorităților mai mult decât ar fi normal într-o democrație. Ironia sorții a făcut însă ca aventura gay a lui József Szájer să dovedească din nou că în Ungaria nu doar locotenenții săi, dar și regele e gol.
MIERCURI, 02 decembrie 2020
Cu alegeri de totul sau nimic pentru el, Victor Ponta joacă Extremismul la cacealma
Funar, Vadim, Ponta!?Ar fi vrut Victor Ponta miercuri să fie și el prins în poza de grup a extremiștilor români cu axa ruptă. A făcut totul ca să fie remarcat în dezbaterea electorală difuzată pe un post de televiziune națională. Și nu de pomană. Domnul Victor Ponta știe că pentru el alegerile de duminică sunt un joc politic de totul sau nimic. Dacă trece pragul electoral și intră în parlament primește o nouă viață politică. Dacă nu, pa!, domnul Ponta va fi scos din uz. Calculul fostului șef PSD este ușor de intuit. Este vizat electoratul radicalizat pentru care social-democrații sub Marcel Ciolacu nu mai au mesaj. Și ce vor să asculte acești români nostalgici după Republica Dragnea? Exact ce le-a livrat miercuri domnul Ponta. Că ”cineva” din afara României vrea să impună decizii, că nu tot ce este în Europa este bun și pentru România și că românii sunt exploatați de multinaționale chiar în țara lor. Au fost și condimente ”paprika” atunci când domnul Ponta a pus placa naționalistă făcând paradă de gena sa românească într-o polemică de tip ”unguri contra români” cu un reprezentant al UDMR. Replicile domnului Ponta au actualizat la nivelul anului 2020, vechile sloganuri ale începutului în care ”nu ne vindem țara” și ”noi muncim nu gândim” puneau marca prostirii cetățeanului la ieșirea din comunism. La domnul Ponta nu e însă prostie. E disperarea de a mai smulge niște voturi de unde mai sunt. Și totul e cu atât mai greu cu cât fostul șef pesedist are atârnat de gât un bolovan extrem de greu de băgat în parlament cum e domnul Tăriceanu. Ce mai încolo și-n coace, duminică fostul șef de la PSD are meciul vieții sale! De data asta, a decis să participe îmbrăcând pe fugă haina naționalist-extremistă, vestimentație interzisă de formă pe moment în PSD.
JOI, 03 decembrie 2020
Guvernarea PNL inaugurează în două zile aproape la fel de multă autostradă cât a inaugurat PSD în trei ani
Electoral sau nu, nu e important. Ce contează cu adevărat este că circa 15 km din cei 17 km ai Autostrăzii A10 Sebeș – Turda, Lot 1, au fost dați joi spre seară în trafic. Circulația se desfășoară cu restricții încă o perioadă necesară pentru ultimele aranjamente la parapeți, panourile fonoabsorbante, marcaje și rigole. Tronsonul inaugurat are o mare utilitate pentru automobiliști care călătoresc spre Cluj aceștia nemaifiind obligați să suporte aglomerația traficului din Alba-Iulia. În prezent, la Sebeș, se poate face transferul pe tronsonul inaugurat joi, se ocolește Alba-Iulia, și se iese din nou în drumul național înainte de localitatea Sântimbru, după reședința de județ. Tot în această săptămână, guvernarea liberală a inaugurat primul tronson de autostradă din Moldova. Circa 16 km din autostrada Moldovei A7, care va străbate regiunea de la Nord la Sud și va face legătura cu Muntenia și București, au fost inaugurați miercuri, ca parte din Centura Bacăului. Autostrada Moldovei A7 va fi șoseaua de mare viteză care va lega Bucureștiul de Moldova cel puțin până la Pașcani (unde va face joncțiune cu Autostrada Unirii A8). E posibil ca A7 să se continue mai departe până la Suceava și apoi până la granița cu Ucraina la Siret. Nu mai departe de luna septembrie, alți 18 kilometri de autostradă au fost inaugurați de președinte și premier pe Autostrada Transilvania. A fost deschis circulației tronsonul Iernut-Chețani. Potrivit planurilor făcute, anul 2021 este destinat să fie unul dintre cei mai prolifici la construcția de autostrăzi din România. Conform informațiilor prezentate de directorul Companiei de Autostrăzi, Mariana Ioniță, citată de presa centrală, anul viitor ar putea fi dați în trafic următoarele tronsoane: A10 Sebeș – Turda, Lot 2 – 24,2 km, A10 Sebeș – Turda, Lot 1 (rămas de finalizat) – 2 km
A3 Chețani – Câmpia Turzii – 15,7 km, A3 Târgu Mureș – Ungheni – 4,5 km (+ 4,7 km drum de legătură), DX12 Craiova – Pitești, lotul 2 – 40 km, DX12 Craiova – Pitești, lotul 3 – 31,7 km (pe acest tronson lucrările nu au început încă).
VINERI, 04 decembrie 2020
Ministru Finanțelor știe ce face. Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a menținut ratingul României la nivelul “investment grade”
Agenția a confirmat vineri la „BBB minus /A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă. Semnalul dat investitorilor este foarte clar privitor la situația economică din România: ”Investiți! Economie stabilă și sigură!”. Agenția a menținut perspectiva negativă ținând cont de dinamica politică complexă din România, lucru care face imposibilă obținerea garanției că direcția politicilor viitoare și fiabilitatea executării lor se va putea păstra. Dar dacă viitorul guvern se va mișca repede în sensul consolidării fiscale (diminuarea arieratelor) și va reuși plafonarea nivelului datoriei sub 60 la sută din PIB, S&P ar putea revizui de la ”negativ” la ”stabil” perspectiva atribuită ratingului României. Agenția de rating face și o evaluare succintă a situației economico-bugetare a României, remarcând că în ciuda dezechilibrelor provocate de creșterea cheltuielilor din cauza costurilor pandemiei și a majorărilor de pensii și salarii, balansul general al economiei Românești a fost ținut bine în frâu în ultimul an, lucru care creează premisele unei recuperări treptate a deficitelor pe parcursul următorilor ani fără o majorare de taxe și impozite. Acest lucru la făcut pe domnul Florin Câțu, ministrul Finanțelor să exclame pe Facebook: ” “VICTORIE!!! Am reușit imposibilul. Standard and Poor’s A MENȚINUT rating-ul României! Într-un an în care majoritatea țărilor dezvoltate au suferit tăieri ale rating-ului de țară (Italia a ajuns la rating-ul României), noi, guvernarea liberală, am câștigat încrederea investitorilor.”. Să crape de necaz Darius și Orlando, nu altceva!
SÂMBĂTĂ, 05 decembrie 2020
Alegeri parlamentare 2020. Diaspora votează ”din toate puterile”. De 14 mii de ori O scrisoare pierdută?
Alegerile parlamentare 2020 au început deja în secțiile amenajate în străinătate. Românii din diaspora au la dispoziție două zile în care își pot exercita votul la urne, sâmbătă, 5 decembrie, respectiv duminică, 6 decembrie. Până la ora 20.00, ora României, au votat 81.000 de români aflați în străinătate. Pentru românii de peste granițe au fost amenajate 748 de secții de votare. Un aspect încă neelucidat este dispariția a circa 14 mii de ”scrisori” voturi prin corespondență. Potrivit șefului Autorității Electorale Permanente un număr de 35.800 de români au solicitat și au primit oficial drept de vot prin corespondență. Până la data și ora limită la care scrisorile-vot trebuiau să ajungă la misiunile diplomatice sau prin Poștă în țară s-au întors doar 21.600 de plicuri. Dispariția a 14 mii de scrisori-vot a agitat partidele politice, acuzații încrucișate de neglijență, alegeri trucate și manopere ostile ale Poștei Române au început să circule sâmbătă în spațiul public. Nimeni nu a declarat că poate, totuși, 14 mii din românii care au cerut să voteze prin corespondență sau au întârziat să trimită scrisoarea, sau s-au răzgândit, sau au optat în ultimul moment să voteze fizic în una din secțiile de votare deschise în străinătate.
DUMINICĂ, 06 decembrie 2020
Fotografia săptămânii
Deși Molly Gibson are puțin peste o lună, aceasta s-ar fi putut naște oricând în ultimii 27 de ani. Fetița născută în luna octombrie, a prins viață pentru prima dată în anul 1992. Embrionul din care s-a născut aceasta a fost înghețat în octombrie 1992 și a rămas în starea respectivă până în luna februarie a acestui an când un cuplu din statul american Tennessee, l-au adoptat. Nașterea acesteia a stabilit un nou record privind cea mai lungă perioadă de timp după care un embrion înghețat a rezultat într-o naștere.
Monica Pană
