RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 02 noiembrie 2020
Legea care confiscă averile ilicite de la mătușile ”Tamara”, promulgată de Președinte. Domnul Președinte Klaus Iohannis a promulgat luni legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene. Actul normativ prevede că, „confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței”. Deci, tot toată averea ilicită adunată timp de 10 ani înainte și înapoi față de momentul comiterii infracțiunii se poate de acum confisca de statul român. Dar forța ”extinsă” a legii stă în paragraful următor: ” Confiscarea extinsă poate fi dispusă și asupra bunurilor transferate către terți, daca aceștia știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului a fost evitarea confiscării”. Față de legea veche, noua lege va da mari dureri de cap și ”mătușilor Tamara” și mămicilor de tip Marian Oprișan pentru că înlesnește mult accesul statului la confiscarea averilor ilicite de la persoanele corupte, dar și de la tăinuitorii acestor valori, de regulă rude sau persoane de încredere ale infractorilor. Mai exact, sunt vizați cei care au fost condamnați la minim 4 ani de închisoare și nu își pot justifica averea. În acest caz, instanța poate decide confiscarea. Proiectul de lege cunoscut sub denumirea de „confiscarea extinsă a averilor ilicite” a fost inițiat de ministrul Justiției Ana Birchall în 2017 și a fost blocat în Comisia Juridică de către PSD pe vremea când era condus de Liviu Dragnea. Modificările propuse transpun în legislația internă prevederi din Directiva 2014/42/UE care vizează înghețarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.
MARȚI, 03 noiembrie 2020
DOCUMENT. Uniunea Europeană și-a făcut planurile pentru 2021. Comisia Europeană a adoptat marți programul său de lucru pentru 2021. Acesta conține noi inițiative legislative circumscrise celor șase ambiții emblematice menționate în Orientările politice ale președintei Ursula von der Leyen. Potrivit programului, UE își va țese întreaga legislație, finanțare și politică astfel încât să bifeze realizarea a șase macro obiective. Pactul Verde European este unul dintre ele și prevede adoptarea unui pachet de măsuri care să permită reducerea emisiilor cu cel puțin 55 la sută până în 2030. Europa Digitală va urma o foaie de parcurs cu termene clare de îndeplinit pentru obiective digitale referitoare la conectivitate, competențe digitale, servicii publice digitale și dreptul la viață privată, libertatea de exprimare și securitate cibernetică. În acest scop, UE va propune un sistem european de identificare electronică. Adică, promotorii de ”fake newsuri” din interior nu se vor mai putea ascunde după conturi false. Economia UE în slujba cetățenilor europeni este un alt macro-obiectiv prin care este vizat o protecție socială superioară, o nouă garanție europeană pentru copii care să asigure accesul tuturor minorilor din UE la asistență medicală și educație. Standardizarea modului de viață european vizează în special o creștere a capacității de acțiune și a calității serviciilor oferite de sistemul medical european, cumulat cu o nouă strategie pentru viitorul spațiului Schengen în care problema controlului migrației ilegale va primi soluții înscrise în legislație. UE impune democrația ca normă! Comisia va propune norme mai clare privind finanțarea partidelor politice europene și va lua măsuri de protejare a jurnaliștilor și a societății civile împotriva abuzului de procedură. Se va extinde de asemenea lista de euro-infracțiuni pentru a include toate formele de infracțiuni motivate de ură și de discursuri de incitare la ură. Al șaselea macro obiectiv vizează o creștere a rolului UE în lume. Pentru a-și atinge macro-obiectivele pe termen lung, pentru anul viitor, UE prin Comisia Europeană, avansează 44 de noi obiective de politică, își propune să finalizeze 50 de dosare prioritare, să avanseze 41 de inițiative de simplificare a legislației și să retragă 14 propuneri de legislație.
MIERCURI, 04 noiembrie 2020
Curtea Constituțională a României fuge de răspundere pe impozitarea pensiilor speciale. A treia oară! Curtea Constituțională a României a amânat din nou miercuri, pentru a treia oară, pronunțarea unei decizii asupra sesizărilor de neconstituționalitate privind legea de impozitare a pensiilor speciale cu 85%. Pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, impozitarea pensiilor speciale a fost contestată de doamna Renate Weber, Avocat al Poporului. Doamna Renate, atentă mereu și la interesul poporului cu pensii speciale pe lângă cel al domnului Tăriceanu, s-a perpelit de grijă că impozitul care ar corecta cât de cât împărțirea nedreaptă a pensionarilor români în regulați și speciali ar dubla un impozit deja plătit. După care, cu jalba în proțap, s-a repezit la Curtea domnului Dorneanu ca să decidă ea cât de neconstituțională este dreptatea pusă la cale de lege. Plenul Camerei Deputaților a adoptat, în luna iunie, legea care prevede taxarea cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.001 de lei și cu 10% a celor între 2001 și 7001 lei. Concret, va fi taxată diferența între pensia specială şi cea realizată pe baza contributivității. Și de astă vară CCR amână într-una o decizie privitoare la impozitare. Un amănunt însă trebuie avut în vedere! Printre categoriile care beneficiază de pensii speciale se numără și judecătorii Curții Constituționale.
JOI, 05 noiembrie 2020
Lockdown în progres! De ce PSD nu poate profita politic de criza COVID? Președintele Klaus Iohannis a declarat joi seară, la începutul ședinței de Guvern, că este nevoie de o înăsprire a măsurilor care să ducă la creștere a siguranței sanitare în România. Ulterior, Grupul de Comunicare Strategică a făcut publică hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care, începând de luni, 9 noiembrie 2020, sunt propuse mai multe restricții la nivel național. Desigur, unele măsuri au născut nemulțumiri. De exemplu, de ce s-au închis piețele alimentare și mall-urile nu? Sau de ce înăsprirea măsurilor sanitare nu s-a făcut mai devreme de atingerea pragului de 10.000 de îmbolnăviri pe zi? Desigur, aceste subiecte devine automat muniție politică pentru PSD care atacă acum la baionetă ”incapacitatea guvernului de a gestiona criza COVID”. Numai că PSD este ultimul partid care are mandat moral să critice guvernul pe subiectul pandemiei! Președintelui Iohannis i-a acuzat de mai multe ori în trecut pe social-democrați că au creat cu bună știință o criză sanitară. Iar istoria recentă îi dă dreptate președintelui României. E greu de uitat cum liderii din partidul lui Marcel Ciolacu acuzau guvernul Orban, în timpul primului lockdown din primăvară, că nu știe decât să țină oamenii închiși în case, în izolare, cu botniță la gură! A trecut prea puțin timp din primăvară, pentru ca, acum, oamenii să nu vadă ipocrizia deplină a PSD care s-a sucit la interes și reproșează acum aceluiași guvern că a întârziat prea mult cu adoptarea restricțiilor într-o pandemie la răspândirea căreia, în realitate, a contribuit din plin la început. Orice atac actual al PSD la Guvernul Orban pe tema pandemiei nu face decât să aducă aminte toate tălpile puse de grupul organizat de social-democrați cu Avocatul Poporului și Curtea Constituțională pentru a ridiculiza, amâna, interzice măsurile sanitare adoptate de liberali. Rămâne în analele juridice ale absurdului inițiativa doamnei Renate Weber care a găsit ecouri la Curtea domnului Dorneanu și anume, pentru prima oară în lume, izolarea și carantina au fost considerate o încălcare a drepturilor omului. Guvernul a fost lăsat săptămâni întregi fără posibilitatea de a limita transmiterea bolii, lucru care a generat în vară primul boom al îmbolnăvirilor și prima creștere dramatică a numărului de morți de COVID.
VINERI, 06 noiembrie 2020
10.000 de îmbolnăviri pe zi. Vineri, România a înregistrat pentru prima dată un număr de 10.000 de îmbolnăviri COVID în 24 de ore. Cifra a înspăimântat autoritățile, care au decis să înăsprească măsurile sanitare de protecție a populației. Și pentru prima dată, Bucureștiul nu a mai ocupat primul loc la numărul de infectări, el fiind depășit de județele Cluj și Timiș. De luni, purtarea măștii în spații publice, închise și deschise, devine obligatorie în toată România.
SÂMBĂTĂ, 07 noiembrie 2020
Americanii au respins dintr-o lovitură trei pericole mondiale ale momentului: populismul, izolaționismul și naționalismul agresiv. Democratul Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite. Victoria domnului Biden împotriva lui Donald Trump este cu mult mai mult decât o simplă alternanță la putere. Analiștii consideră evenimentul ca o schimbare radicală de abordare a politicii americane, mai ales la interior. Majoritatea americanilor au refuzat să mai voteze minciuna, ticăloșia, fățărnicia, cinismul, disprețul față de semeni, vicii de caracter și instincte umane negative pe a căror resurecție în poporul american s-a bazat permanent Administrația Trump. Asta a dus în America la dezbinare, convulsii sociale și violențe și, până la urmă, la slăbirea unității țării. De aceea primul mesaj către națiune al președintelui ales a fost de unitate. Joe Biden le-a amintit tuturor că înainte de a fi republicani sau democrați, albi sau negri, hetero sau homosexuali, toți sunt americani. În plan extern, alegerea lui Joe Biden renaște speranțele lumii democrate, a Uniunii Europene în special, privitor la o remediere a relațiilor și alianțelor tradiționale existente, relații torpilate masiv în ultimii ani de președintele în exercițiu Donald Trump. Se așteaptă ca America să devină din nou uriașul prieten cu libertatea și democrația, sponsorul neobosit al lumii libere și dușmanul neîmpăcat al totalitarismului peste tot în lume. Așteptările lumii libere de la noua administrație Biden sunt imense. Există însă o serie de elemente pe care analiștii le-au punctat. Joe Biden nu este Bill Clinton, iar America de astăzi nu mai este cea din anii 70-80. Lumea s-a schimbat masiv. China e și ea un colos economic cu pretenții de supremație mondială. Rusia nu a slăbit deloc din punct de vedere militar și câștigă teren în Orient și Estul Europei în fața SUA. Prin urmare, provocările pentru America sunt mai mari și mai numeroase decât în perioada Războiului Rece. Tot ce se poate spune însă cu siguranță este că de acum vom putea vorbi de o Administrație americană așezată, fără gesturi iresponsabile, fără fascinații suspecte pentru lideri mondiali autoritariști și predictibilă în politica dusă. De data asta, Unchiul Sam chiar va face totul ca să devină ”mare” din nou. Totul e însă să și poată!
DUMINICĂ, 08 noiembrie 2020
Fotografia săptămânii
Baschetbalistul LeBron James, un contestatar al lui Trump, a făcut show pe rețelele de socializare. LeBron James a postat o fotografie editată care face referire la finala NBA din 2016, atunci când i-a aplicat un „capac” de poveste lui Andre Iguodala. Baschetbalistul lui Los Angeles Lakers l-a pus pe Joe Biden in locul lui, iar pe Trump in locul lui Iguodala. Prin aceasta fotografie, LeBron a vrut să arate că Trump a încercat să înscrie, dar Biden l-a oprit magistral.
Monica Pană