RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 12 octombrie 2020
Rezultat final BEC alegeri locale 2020. PNL conduce la cota generală a votului politic. Biroul Electoral Central a făcut cunoscut luni rezultatul final al alegerilor locale din acest an. La număr de primari PSD conduce plutonul partidelor. Astfel, candidații social-democrați au câștigat 1.362 de mandate de primar, cei liberali 1.232, pe locul trei fiind UDMR cu 199. Surprinzător, Alianța USR-PLUS a obținut doar 28 de mandate de primar, cu mult mai puțin decât PMP-50 și Pro România – 36. Când vine vorba de numărul consilierilor județeni, topul este condus de această dată de PNL. Liberalii au câștigat 474 de mandate, reprezentând 35,37% din total. PSD are 362 de consilieri județeni, adică 27%, UDMR 92, respectiv 6,87%, iar Mișcarea Populară 67, reprezentând 5%. Alianța USR-PLUS a obținut 65 de mandate, reprezentând 4,85% din totalul acestora. PSD are 16 președinți de Consilii Județene, față de 15 cât au liberalii. UDMR a câștigat șefia a 4 CJ-uri. Alianța PNL-USR-PLUS a câștigat două consilii județene, Prahova și Vrancea. Raportat la cota electorală a partidelor în general clasamentul pe partide la consilii locale este următorul: PNL – 32,88%, PSD – 28,40%, USR-PLUS -6,85%, PMP – 5,72%, UDMR – 4,92%, Pro România -5,18%. La consilii județene: PNL – 30,76%, PSD – 22,32%, USR-PLUS -6,65%, PMP – 5,88%, UDMR – 5,28%, Pro România -4,95%, ALDE – 2,91%.
MARȚI, 13 octombrie 2020
În lipsa unei infrastructuri de transport moderne, România pierde producția Daciei Sandero în fața Marocului. Este pentru prima dată când francezii de la Renault mută complet un model de la Mioveni către Maroc. Fabrica Dacia de la Mioveni, Argeș, va rămâne fără modelul Sandero, care va fi asamblat exclusiv în Maroc, în Tanger și Casablanca, începând cu a treia generație, în timp ce în România va fi produs doar Sandero Stepway, alături de Duster. Specialiștii identifică mai multe motive care duc la relocarea treptată a producției de automobile de la Mioveni spre Africa. Iar cea mai vizibilă piedică în calea dezvoltării producției auto decurge din starea precară a infrastructurii de transport, orizontul de ameliorare a acestei situații menținându-se îndepărtat. Ca orice producător auto, și Renault are vocație de exportator, iar lipsa unei autostrăzi care să lege Piteștiul de Occident pe Coridorul IV European, îngreunează deja de prea mult timp fluxul exporturilor de automobile Dacia spre Vestul Europei. Un alt avantaj oferit de Maroc este costul mai mic al forței de muncă. Salariul mediu al unui salariat Renault în fabrica din Tanger (Maroc) este de puțin peste 250 de euro pe lună, în timp ce un muncitor din fabrica de la Mioveni câștigă în medie, 620 de euro pe lună.
MIERCURI, 14 octombrie 2020
Alexandru Rafila. Primul pas real spre noul PSD, sau doar o efemeră bulă electorală? Domnul profesor Alexandru Rafila dovedește că este un om pragmatic. Și-a investit capitalul electoral câștigat în pandemie într-un post de parlamentar. Competența și reputația sa de bun profesionist, elocvența cu care își susține ideile, discursul lipsit de demagogie chiar și pe teme delicate, îl fac pe domnul Rafila o captură electorală valoroasă în pandemie pentru orice partid. Startul acestei cariere politice pe care dorește să o urmeze consacratul profesor dr. Alexandru Rafila este umbrit de un singur lucru. Partidul pe listele care a decis domnul Rafila să candideze este PSD. Scanarea rapidă a internetului arată imediat că domnul profesor a ocupat o poziție de expert afiliat PSD între 2010 și 2012, apoi după care a ieșit din atracția politică a social-democrației de funcția de vicepreședinte al departamentului de sănătate al PSD. Dar după Republica Dragnea, pentru orice român de bună credință, asocierea cu PSD nu poate fi decât dubioasă, putând fi explicată doar prin prisma unor interese murdare. Să fie Alexandru Rafila o excepție? Decizia domniei sale de a candida pe lista PSD trădează o înclinație de rău-augur spre compromisul murdar. Adică cum să te tragi de bretele prin plenare la partid cu niște Sorin Grindeanu, Eugen Nicoricea, Eugen Teodorovici, Florin Iordache, Iulian Iancu, Marian Oprișan și chiar Marcel Ciolacu, vâslașul domnului Dragnea pe Belina, când tu, Alexandru Rafila, ai protestat în stradă la Ordonanța 13, nu ai votat-o pe Viorica Dăncilă la prezidențiale și te declari, cu subînțeles, un fan #rezist? Și dacă e așa, nu era mai firesc ca domnul Rafila să-și înceapă cariera politică ca adversar al partidului care a ctitorit și susținut Republica Dragnea? Evident, cu o singură excepție! Dacă PSD-ul domnului Ciolacu vrea o schimbare reală, iar domnul Rafila e prima piatră la temelie adusă din afară ca să înlocuiască locotenenții domnului Dragnea. E prematur acum să apreciem cât e schimbare reală și cât e oportunism în apropierea dintre PSD și profesorul Rafila. Până la proba contrarie, candidatura PSD a domnului Rafila generează o poveste electorală de tip win-win pentru protagoniști: PSD împrumută de la Rafila puțină imagine pozitivă, iar Rafila primește promisiunea că va putea legifera legi în sănătate după pofta inimii și, subînțeles, portofoliul full al unei indemnizații de parlamentar.
JOI, 15 octombrie 2020
Curtea Constituțională a României. Ce e de făcut când gardianul Constituției devine violatorul ei? Curtea Constituțională a României (CCR) este o instituție ”bullet-proof”. Blindajul ei la orice atac sau influență exterioară este garantat de imunități mai vechi și de superimunități acordate, la interes, de Republica Dragnea. Teoretic, toată această pavăză are rostul ei. Ea a fost gândită să protejeze deciziile CCR față de orice instituție a statului care ar urmări torpilarea Constituției, a Statului de Drept, a libertăților cetățenești ale românilor. Ca efect, nimeni nu se poate atinge de judecătorul Valeriu Dorneanu și de majoritatea domniei sale din CCR, iar deciziile Curții sunt obligatorii pentru oricine are buletin românesc. În rolul său de garantă a supremației Constituției, Curtea Constituțională a României este formată din nouă judecători, dintre care trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat şi trei de către Președintele României. Chiar dacă în teorie, instituțiile cu rol în democrație sunt cele care îi numesc în funcție, există însă permanent un risc important în acest joc al imunității absolute a judecătorilor CCR. El constă în faptul că aceștia sunt susținuți sau chiar sunt foști membri de partid şi, adesea, reflectă în decizia lor influențe politice. Iar dacă aceste influențe sunt maligne, așa cum au început să fie în Republica Dragnea, adică antijustiție, antidemocratice, anticonstituționale și antieuropene România are o mare problemă. Iar problema stă în faptul că statul român de drept a securizat perfect o instituție care luptă împotriva lui. Curtea Constituțională a România a devenit o instituție mutantă care arată ca Statuia Libertății, dar acționează ca Stalin. Mai pe românește, un lup îmbrăcat în blană de oaie. Iar această anomalie devine din ce în ce mai evidentă, cu fiecare decizie pe care Curtea domnului Dorneanu o emană de trei ani încoace. Și numai pentru că situația a devenit intolerabilă, deși mare lucru nu e de făcut, șeful Guvernului, Ludovic Orban, a izbucnit joi: ” Dați-mi voie să spun câteva cuvinte despre decizia Curții Constituționale care mi se pare abracadabrantă, mi se pare o încălcare flagranta a Constituției de către organismul care trebuie sa fie paznicul Constituției. Așa ceva, vă mărturisesc, trebuie schimbat ceva, nu se mai poate așa. Trebuie schimbată componența Curții Constituționale, trebuie eliminați politrucii de acolo, trebuie să intre numai magistrați cu carieră serioasă în spate, nu oameni care au făcut politică și sunt numiți acolo ca să răspundă la comenzi politice”. Nemulțumirea premierului e justă și ea vine după decizia CCR prin care majoritatea PSD din Parlamentul României primește dreptul de a decide singură data alegerilor parlamentare. Partizanatul fățiș din decizia domnului Dorneanu și a majorității PSD din Curtea Constituțională a României depășește terfelirea cu bună-știință a literei legii pentru a atinge sublimul în batjocorirea spiritului ei: CCR dă majorității PSD din Parlamentul României puterea de a decide singură când se poate da afară din fruntea bucatelor. Critica dură a primului ministru al României a obligat la o reacție din partea CCR. Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, a declarat joi că instituția va sesiza Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, dar și alte foruri internaționale. ”Este evident că este un atac la adresa statului de drept”, a declarat Dorneanu. Sigur, umorul negru din mesajul emis de domnul Dorneanu este aproape perfect și cam atât. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis deja că, în cazul demiterii din fruntea DNA a Laurei Codruța Kovesi, CCR-ul domnului Dorneanu s-a dovedit o instanță care analizează politic anumite cauze și nu prin prisma legislației în vigoare, a separării puterilor în stat, a independenței justiției și a normelor universale privind drepturile omului printre care se numără și dreptul la apărare. Apoi este deja de notorietate că sub președinția domnului Dorneanu, CCR a deviat flagrant de la legea sa de funcționare care spune că ” Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată”. Să ne amintim rolul de coadă de topor al CCR jucat împotriva României democrate? De exemplu, faptul că CCR s-a pronunțat pe spețe care țin de Codul manierelor elegante. A decis că ”persoana este firesc să se prezinte” în sesizarea privind absența dnei Kovesi de la audierea în Comisia parlamentară croită de Liviu Dragnea ca să-i caute ”un nod în papură” prin sufrageria lui Gabriel Oprea. Ce este firesc şi ce nu este firesc nu intră în atribuțiile CCR-Dorneanu! Apoi CCR a dorit să cenzureze hotărâri judecătorești, deși deciziile judecătorești nu pot fi constituționale sau neconstituționale. CCR a dorit să verifice legalitatea unor acte normative (OUG 13, celebra ordonanță dată de PSD noaptea ca hoții, a fost verificată de legalitate de CCR, deși instituția este abilitată să verifice doar constituționalitatea legilor!). CCR s-a mai remarcat prin indicații date parlamentului în activitatea de legiferare așa cum a fost în cazul stabilirii pragului valoric de la care abuzul în serviciu devine faptă penală. CCR nu s-a sfiit să încalce și legile țării, iar cazul suprimării libertății de exprimare a colegilor judecători constituționali de altă părere decât cea a domniei sale, dă viziunea reală care guvernează activitatea președintelui Dorneanu. Ce să mai spunem de faptul că CCR-Dorneanu și-a încălcat de câteva ori propriile decizii, cum a fost cazul Codului Administrativ, adoptat prin ordonanță de urgență de Guvernul Dăncilă. Acesta a trecut de CCR, deși în trecut judecătorii Curții au respins exact prevederi controversate din această lege, cum e cazul pensiilor speciale pentru unii aleși locali. Sau de decizia în care CCR-Dorneanu a echivalat privarea de libertate cu carantinarea și a trimis în boală și moarte zeci de români naivi în timp de pandemie. Doar o nouă majoritate parlamentară bine intenționată, un efort legislativ concertat, impunerea unei incompatibilități între judecătorii constituționali și politică, ar putea reda CCR românilor. Până atunci, statul de drept român este nevoit să trăiască în pat cu dușmanul pe post de așa-zis partener.
VINERI, 16 octombrie 2020
Turcia, țară membră NATO, se joacă cu rachete rusești. Turcia a lansat, vineri, o rachetă în largul coastelor Mării Negre, în ceea ce pare a fi un test pentru verificarea sistemului antiaerian S-400, cumpărat din Rusia. Achiziția a generat o criză între Turcia şi Statele Unite, aliați în cadrul NATO. SUA au avertizat că sistemele S-400 nu sunt compatibile cu echipamentele NATO, formulând temeri că ar putea fi expuse date secrete de tip tehnic despre avioanele militare americane F-35. În acest context, Administrația de la Washington a suspendat participarea Ankarei la programul avioanelor invizibile pe radar F-35. O atare situație era de neimaginat în urmă cu 20 de ani și imposibilă pe vremea Războiului Rece. Sigur că Rusia a servit Turcia cu promptitudine, având tot interesul să provoace breșe în Alianța NATO. Iar turcii, după ce au dat banii, au considerat normal să testeze noua armă rusească. Oficial Turcia nici nu a negat, nici nu a confirmat testarea armelor rusești. Pus în fața faptului consumat, Departamentul de Stat al SUA a reacționat ca și când testarea nu a avut loc, lansând un avertisment Turciei să nu o facă pentru că vor fi ”consecințe grave”. Nimeni nu știe însă ce înseamnă asta, din moment ce Turcia, deși membră NATO, a început să joace demult în altă ligă, căutând alianțe și colaborări militare printre inamicii americanilor. Aroganța Turciei este atât de stridentă încât lumea începe să se întrebe dacă chiar mai poate NATO să oprească derapajele membrilor ei care încep să rupă pe la cusături Alianța.
SÂMBĂTĂ, 17 octombrie 2020
Efect colateral pozitiv. Pandemia a redus drastic accidentele rutiere. Numărul accidentelor rutiere produse pe autostrăzi în această vară a scăzut cu 43%, al persoanelor decedate în astfel de accidente cu 47% şi al răniţilor cu 46% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).
DUMINICĂ, 18 octombrie 2020
Fotografia săptămânii
Un nou-născut care încearcă să smulgă masca ginecologului imediat ce a venit pe lume – este imaginea postată de un ginecolog din Dubai, care a devenit rapid viral pe rețelele de socializare. Imaginea postată de medicul dr. e însoţită de mesajul: „Cu toţii vrem un semnal că ne vom da jos în curând măştile”.
Monica Pană
