RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 21 septembrie 2020
Sursă importantă de finanțare bugetară: recuperarea treimii neîncasate din TVA! Bugetul României pierde anual o treime din TVA, arată Comisia Europeană în raportul de luni privind deficitul de încasare al acestei taxe, consecința fiind că statul are dificultăți în îndeplinirea funcțiilor principale, respectiv oferirea de servicii publice. Deficitul bugetului național arată că, după primele șapte luni din 2020, statul a cheltuit cu 50 miliarde lei mai mult decât a încasat. În aceeași perioadă din anul trecut deficitul se afla la 18 miliarde lei. În același timp, colectarea taxelor și impozitelor a rămas la o pondere redusă, în jur de 26 la sută din PIB, cu care ne plasăm undeva la coada UE. La un deficit bugetar prognozat de aproape 9 la sută, se profilează pentru anul viitor o posibilă majorare a fiscalității. Există însă o soluție care nu ar greva și mai mult veniturile românilor. O prelevare mai bună a taxelor și în special al recuperării TVA. Există și un exemplu pozitiv privitor la cum se poate realiza asta: modelul polonez. Raportul CE arată că în Polonia deficitul de încasare a TVA a coborât la 9,9% în 2018 (anul analizat de cel mai recent raport CE din septembrie 2020), de la 24% în 2014. Cum a reușit asta Polonia? A realizat o diagnoză a problemelor majore și a găsit soluții punctuale pentru fiecare dintre ele. Astfel, a constatat că lipsesc: o bază de date cu persoanele impozabile, sancțiuni eficiente pentru fraudatori, o monitorizare a transferurilor de bani, a instrumentelor analitice eficiente pentru detectarea neregulilor. Totodată a stabilit că structura administrației fiscale este ineficientă, că facturile false sunt utilizate masiv și că anumite sectoare sunt mai expuse la fraudă. Pentru fiecare dintre aceste probleme depistate, au fost luate măsuri concrete. Dată fiind situația bugetară delicată pricinuită de pandemie, România nu este în situația confortabilă de a vrea sau nu să treacă la alt nivel de colectare al TVA-ului. E OBLIGATĂ să o facă. Cei 6,595 miliarde euro neîncasați acum pot face diferența dintre viață și moarte bugetară!
MARȚI, 22 septembrie 2020
Cea mai mare cacealma electorală ! Parlamentul a aprobat majorarea pensiilor cu 40%. Majoritatea PSD din Parlamentul României a ales cea mai agresivă variantă de a se promova electoral înainte de alegeri. A votat cu o iresponsabilă voioșie majorarea dintr-un foc a pensiilor cu 40 la sută. Agresivitatea nu vizează doar stabilitatea economică a României. Ea îi lovește în plin și pe cetățenii ei activi. Să presupunem acum că rațiunea nu va învinge și pensiile trebuie să crească cu 40 la sută din această toamnă. PSD nu spune care sunt sursele de finanțare. Nu spune, pentru că ar pierde voturi. Pentru că, sursa de finanțare pentru creșterea pensiilor cu de patru ori 10 procente e fundul buzunarului românilor activi. Cei care plătesc pensiile românilor retrași din activitate sunt românii care sunt încă activi în muncă. Guvernul nu face decât să redistribuie banii de la salariați (contribuția la asigurări sociale prelevată din salariu) la pensionari. Ca să poată redistribui pensiile mărite, guvernul are nevoie de un plus la buget de circa 39 de miliarde de lei pe an. Vă dați seama cam cu cât ar trebui să crească contribuția românilor activi, dacă în 2019 valoarea pensiilor plătite a fost de aproape 70 de miliarde de lei? O suprataxare de 50 la sută pe veniturile salariale din 2021 nici nu e sigur că ar fi de ajuns!!! Povara fiscală ar deveni insuportabilă și de neaplicat! Pentru plata pensiilor mărite, ar mai rămâne varianta în care banii obținuți dintr-o creștere mai mică, mai suportabilă (teoretic vorbind!) a taxelor, impozitelor și contribuțiilor ar fi completați de stat cu împrumuturi bancare. Nici asta nu e viabilă, din păcate pentru pensionarii români cu venituri de subzistență. Dezechilibrul bugetar pe care creșterea cu 40 la sută a pensiilor îl poate provoca este atât de crunt încât automat bonitatea financiară a României va trebui retrogradată la clasa ”junk”. Pentru investitori acesta este avertismentul că România are o economie nerecomandată pentru plasamente financiare, iar pentru bănci înseamnă dobânzi copleșitoare la acordarea de credite. Automat companiile românești vor fi și ele retrogradate. Se vor împrumuta scump, costurile la care urmau a efectua investiții se vor majora. Multe dintre companii vor fi forțate să renunțe la investiții, altele să concedieze din angajați. Odată echilibrul rupt, la fiecare plată de pensii mărite, salariații vor fi din ce în ce mai frustrați, iar România s-ar îngropa accelerat în datorii cu ritmuri de creștere galopante. Cât timp am putea rezista așa? Cel mult până creșterea de 40 la sută a pensiilor se va topi în inflație, o pâine va ajunge să coste 20 lei, iar falimentul ar începe să se întrevadă la capătul drumului înfundat. Evident că economia nu permite acum, dintr-una, un efort financiar atât de mare cum e cel al cresterii cu 40 la sută a pensiilor. Rămâne viabilă varianta aprobată de Guvern, variantă prin care creșterea pensiilor cu 40 la sută se va face etapizat. Întrebarea este dacă guvernul va putea impune soluția corectă la spinoasa problemă a majorării cu 40 la sută a pensiilor, sau e nevoie de o nouă majoritate parlamentară!
MIERCURI, 23 septembrie 2020
Cea mai odioasă INSTITUȚIE Creată de Republica Dragnea rezistă! Când se desființează Secția Specială? Nu trebuie să fii jurist ca să înțelegi că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), supranumită Secția Specială, a fost inventată în Republica Dragnea ca instituție de pedeapsă a magistraților care nu se supuneau ordinelor politice. Cel mai celebru caz este cel al Laurei Codruța Kovesi, procurorul căreia Secția Specială i-a fabricat dosare penale în încercarea de a împiedica candidatura ei la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Fostul ministrul al Justiției Ana Birchall, explică că apariția acestei instituții de tip sovietic în sânul sistemului de justiție românesc, este o instituție de tip Inchiziție pe care Tudorel Toader (ca ”tătuc” al Secției), Florin Iordache, Lia Savonea și alte ”centre de reflecție” i-au făcut-o lui Liviu Dragnea pentru ca acesta, împreună cu partea din Justiție aservită, să poată controla prin teroare orice procuror sau judecător care ar avea curajul să aplice legea împotriva grupurilor infracționale organizate care dispun de protecție politică. Problema Secției Speciale a reapărut miercuri în spațiul public ca urmare a verdictului avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek. Acesta a declarat că modul în care a fost reglementată funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) ”nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale”. Dacă se traduc termenii diplomatici, avocatul Curții de Justiție a UE ne transmite oficial că SIIJ este o instituție-măciucă, cu care politicienii care o patronează pot pune cu botul pe labe independența Justiției Române. Declarația de la Bruxelles face tot mai multă lume să se întrebe de ce cea mai toxică instituție creată de Republica Dragnea nu a fost încă desființată la aproape un an de când PSD a pierdut guvernarea. Fostul ministru al Justiției în guvernul tehnocrat, Raluca Prună, susține că mesajul Avocatului general al CJUE transmis miercuri impune autorităților române obligația să repare „capul spart al Justiției” după ce „PSD a măcelărit legile justiției, într-o procedură demnă de soviete nu de un stat de drept”. Asta înseamnă, în opinia doamnei Raluca Prună printre altele, că ”Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție trebuie desființată azi, imediat, cu adoptarea de măsuri tranzitorii de preluare a dosarelor de la SIIJ la parchetele obișnuite în termen de 6 luni maximum timp în care PICCJ (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) poate să asigure tranziția”. O singură nuanță ar fi de adăugat la declarația doamnei Prună: Secția Specială nu trebuia desființată de azi, ci de ieri, dacă s-ar putea! Iar la modul ideal, dacă democrația românească ar fi fost mai rezistentă, această instituție nu trebuia să apară niciodată!
JOI, 24 septembrie 2020
Ce începe prost, se termină și mai prost! Demisie la vârful DIICOT. Giorgiana Hosu a demisionat din funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), a anunțat joi Ministerul Justiției. Aceasta și-a justificat decizia susținând că a dorit să protejeze credibilitatea instituției pe care a condus-o. La nici 24 de ore, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind eliberarea Giorgianei Hosu din funcția de procuror-șef al DIICOT. Capitol închis! Dar cât de rușinos a fost acest eșec nu poate fi uitat la fel de repede. Faptul că soțul unui procuror-șef și încă de parchet antimafia este condamnat pentru corupție într-un proces care se apropia de final chiar în momentul când acel procuror a fost numit pe funcție nu e doar o rușine fără margini, ci chiar dovada compromisului național dintre lege și fărădelege care guvernează România din 1989 încoace. Firește, pentru ce face soțul, nu există nici o răspundere penală pentru fostul procuror-șef DIICOT. Dar o astfel de funcție, cheie, trebuie să fie ocupată de un magistrat aseptic din punct de vedere penal, iar asta trebuie să includă și anturajul. Din păcate la numirea doamnei Hossu, acest aspect vital nu a contat, deși se cunoștea foarte bine contextul. Dar numirea doamnei Hossu pe funcția de șefă DIICOT în condițiile date mai relevă ceva. Faptul că faptele penale de corupție devin cumva unanim scuzabile în tăriile puterii politice și a instituțiilor de forță de la noi.
VINERI, 25 septembrie 2020
Se deblochează construirea porțiunii de autostradă lipsă dintre Deva și Lugoj. Hunedorenii care circulă pe autostradă spre Timișoara știu că pe o porțiune de circa 12 kilometri între satul Holdea și Margina deplasarea se poate face doar pe vechiul drum național. Pentru că lipsește un tronson de autostradă! Această situație începe să se schimbe. Licitația pentru lotul 2 din Lugoj-Deva, secțiunea cu tuneluri pentru urși și alte animale mari, va putea continua, au declarat reprezentanți ai Companiei de Drumuri. Antreprenorul italian a câștigat un proces la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris și putea solicita reintrarea în contract, dar a decis să se retragă. Prin urmare, organizarea licitației pentru construirea tronsonului lipsă a devenit posibilă aceasta urmând să aibă loc imediat după semnarea acordului de retragere din contract al antreprenorului din Italia. Contractul pentru lotul 2 din Lugoj-Deva a fost reziliat parțial, în august 2017, de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc și directorul Companiei de Drumuri de la acea vreme, Stefan Ioniță. Din mai 2020, corpul de control al premierului Ludovic Orban anchetează rezilierea contractului, care a avut toate aparențele unui abuz din partea guvernării PSD de la acea vreme.
SÂMBĂTĂ, 26 septembrie 2020
Ciugud. Acolo unde primarul chiar știe ce e de făcut. Primăria din Ciugud, județul Alba, ajunsa celebră în România datorita investițiilor masive care au adus-o la nivelul localităților din Europa de Vest, a anunțat recent un nou proiect ambițios, ”Școala inteligenței”. Școala inteligenței este un complex alcătuit dintr-o clădire moderna înconjurată de un teren foarte mare de sport, piscină și parcare, aflat momentan la stadiul de machetă digitală. Viziunea primăriei este însă fenomenală! Proiectul se vrea o schimbare INTELIGENTĂ a modului în care se face educație în România. ”Școala inteligenței” se află în planul de investiții a primăriei Ciugud pentru următorii doi ani!
DUMINICĂ, 27 septembrie 2020
Fotografia săptămânii
România votează!
Monica Pană
