RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 03 august 2020

Rușine la Curtea Spaniei! Anchetat pentru corupție,  fostul rege Juan Carlos al Spaniei pleacă în exil. Regele Juan Carlos a Spaniei este suveranul care, din 1975,  a ridicat Spania din înapoierea dictaturii lui Franco, la statul democrat și prosper care este astăzi. Ca fost suveran, Juan Carlos este respectat astăzi în Spania. Cu toate acestea, fostul simbol al Spaniei democrate, a optat în final să dea onoarea pe rușine, sfârșitul carierei sale fiind pângărit de afaceri de corupție. Presa spaniolă a publicat în iulie 2018 înregistrări în care fosta sa amantă nemțoaică, Corinna Larsen (cunoscută şi sub numele de Corinna zu Sayn-Wittgenstein), afirma că Juan Carlos a încasat un comision pentru ca unor societăți spaniole să li se atribuie contractul pentru un tren de mare viteză între Mecca şi Medina în anul 2011. Curtea Supremă spaniolă a anunţat în luna iunie deschiderea unei anchete. Justiția elvețiană şi spaniolă anchetează în special asupra unei sume de circa o sută de milioane de dolari care ar fi fost vărsată în secret de către Arabia Saudită într-un cont al regelui Juan Carlos în Elveția. Ca urmare a anchetei care avansează,  fostul rege spaniol, Juan Carlos, bănuit de fapte de corupție, a decis să părăsească Spania, a anunțat luni Casa Regală de la Madrid. Bineînțeles, într-o scrisoare dată publicității, fostul suveran explică plecarea în exil ca un gest responsabil, făcut pentru binele familiei regale, a spaniolilor și a Spaniei în general. Că așa se face la acest nivel când simți că se apropie brațul lung al legii!

MARȚI, 04 august 2020

Dosarul 10 august, dovada că în România ”statul paralel” mușcă chiar și după decapitare. Procurorul-șef al DIICOT a emis marți, 4 august, o ordonanță prin care infirmă soluțiile de clasare dispuse cu doar câteva zile înainte în Dosarul „10 august”. Procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzațiile la adresa șefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ”10 august” şi nici nu a reaudiat suspecții, victimele şi martorii, se arată în ordonanța de redeschidere a anchetei în acest caz, semnată de procurorul-şef al DIICOT, Giorgiana Hosu. Situația de la DIICOT nu e o întâmplare. Există o explicație pentru toate deciziile acestea care se bat cap în cap. Ele fac parte din războiul subteran care se dă între Statul Român de Drept și Statul Paralel cultivat și dezvoltat de domnul Liviu Dragnea (PSD). Dacă este descâlcită puțin teoria ”statului paralel” oamenii ar înțelege imediat de ce acesta trebuie căutat, de fapt,  în subordinea Republicii Dragnea. Poate cea mai la-ndemână analogie pentru a developa cât mai clar rolul fiecăruia în teoria statului paralel este basmul Scufița Roșie. Toată lumea îl știe. Ei bine, imaginați-vă acum că domnii Dragnea (PSD) și Tăriceanu (ALDE) se suprapun în rolul lupului care vrea să o mănânce pe Scufița Roșie, bunicuța este deghizarea lor în mari români patrioți, iubitori de neam și țară (bla-bla), Scufița Roșie este Statul de Drept Român, iar Vânătorul care împușcă lupul la final este poporul român. Se leagă?  E clar acum? Bine, și cine e statul paralel? Pentru că Statul Român de Drept e o pradă mare și cât de cât apărată, lupul a trebuit întâi să îl slăbească ca să-l poată înhăța. Așa că în 3 ani de existență oficială, Republica Dragnea a început să smulgă bucăți din Statul Român pe care le-a înghițit una câte una. Toate instituțiile infestate – Parlament, Jandarmerie, DIICOT, Curtea Constituțională a României, Avocatul Poporului,  fracții din Justiție, Secția Specială, până la un moment dat și Guvernul României – toate s-au coagulat într-o rețea mutantă de instituții de stat ”democratice”  aflate însă în subordinea și comanda domnului Liviu Dragnea. În esență, acesta este Statul Paralel care a fost la un pas să înlocuiască statul de drept din România dacă Președinția, Armata, falanga independentă din Justiție și Serviciile Secrete ar fi cedat. Dar între a nu ceda și a învinge e o mare diferență. Succesul parțial al acestei inițiative toxice de a dărâma legea și democrația a creat o emulație în România în sensul în care devotații Statului Paralel – deputați, senatori, magistrați, capi ai Jandarmeriei, oameni de afaceri, avocați, interlopi – au dezvoltat o dependență de aerul îmbătător al puterii absolute pe care l-au prizat de mai multe ori în ultima legislatură.  Și atunci când DNA a fost pus pe butuci, și atunci când președintele a fost chelit de prerogative, și atunci când fanii și-au dat seama că e destul un ordin ca Jandarmeria să potopească eficient în gaze și bâte protestul a 100.000 de români  care veniseră acolo pentru că au simțit că România e în pericol, veniseră ca oameni liberi să apere un sistem democratic aflat sub asediu. În plus, contextul internațional suflă vânt în pânzele statului paralel din România. Europa pare o bătrânică bogată, dar decrepită și lipsită de apărare, America se retrage buimacă în matca ei după ce Moscova i-a ales președintele,  în timp ce de la Est, imperiile negre ale Rusiei, Chinei și sultanatul lui Erdogan avansează amenințător o politică pereche cu cea a Republicii Dragnea.  Există deci o poftă de revanșă enormă printre devotații ideilor de sultan ale domnului Dragnea după ce s-a ratat la mustață transformarea României într-un pașalâc pesedist. Acești devotați funcționează încă sub acoperire pe funcțiile în care au fost plantați prin diferitele instituții ale statului român (de exemplu,  procurorul Doru Stoica, care a umblat cu mușamaua în Dosarul 10 august,  are exact profilul unui astfel de acoperit)  și nu scapă nici o ocazie de a lovi la rădăcină statul de drept român și instituțiile fidele acestuia.  De aici a apărut tentativa de mușama dată de DIICOT acum o săptămână, de aici a apărut vidul legislativ pe izolare și carantină creat de Avocatul Poporului și CCR, de aici apar permanent lovituri și contralovituri care țin România pe loc și nu există încă un învingător decisiv. Cât de puternic este încă statul paralel reiese și din faptul că cea mai sinistră creație a Republicii Dragnea, Secția Specială de Investigare a Magistraților, e în picioare și funcționează. Dacă statul român de drept nu reușește să se impună ferm și decisiv, România va decădea din nou în bezna sângeroasă a dictaturii. Timpul de acțiune este limitat la exact durata până la care statul paralel își va găsi noul Dragnea.

MIERCURI, 05 august 2020

Vrem cu adevărat depistarea, judecarea și condamnarea corupților din România? Atunci de ce nu sunt bune interceptările SRI pentru asta? Una din cele mai mari nemulțumiri ale corupților români cu pedigree politic au fost probele aduse în instanță pe baza interceptărilor SRI. De astea nu aveai cum să te ferești! Ele, în cele mai multe din cazuri, probau fără niciun dubiu toate planurile, acțiunile și complicitățile pe care protagoniștii foloaselor necuvenite erau nevoiți să le comunice între ei la telefon. Cu gușile pline de furăciune, de la vârful partidelor la ultimul penal cărător de genți cu euroi, corupții neamului au prins o putere mai mare și au reușit să dezasambleze protocoalele care permiteau SRI să vină în ajutorul Justiției cu materialul tehnic necesar interceptărilor. Din acel moment, interceptările au devenit ilegale, probele reprezentate de ele respinse în instanțe, iar activitatea anticorupție din România s-a transformat într-un fel de joc mimicus. De aceea, inițiativa de miercuri a Ministrului Justiției pare că are ca scop repunerea pe șine a luptei anticorupție. Ministrul Justiției  Cătălin Predoiu a depus miercuri în Parlament, în procedura de urgență, alături de deputații  Cristina Trăilă și Gabriel Andronache, membri în Comisia juridică a Camerei Deputaților, o propunere legislativă de modificare si completare a Legii 51/1991 privind securitatea națională a României. Proiectul de lege prevede ca datele și informațiile de interes pentru securitatea națională rezultate din activitățile autorizate, pot fi mijloace de proba în procesul penal, cu condiția ca prin lege să fie reglementată o procedură clară și adecvată, care să permită verificarea efectiva a legalității lor. Este vorba, firește, de datele obținute de serviciile secrete, în special de SRI, în baza unor mandate de siguranță națională. Dacă majoritatea parlamentară PSD va vota această inițiativă legislativă, în România se va putea vorbi din nou de eficiență în combaterea faptelor de corupție. Cum rămâne cu amestecul Serviciilor în Justiție, călcarea dreptului la intimitate,  și toate aceste bla-blauri invocate ca statul român să închidă ochiul și timpanul care urmăresc în aceste vremuri furtișagurile mai marilor zilei? Oamenii cinstiți nu trebuie să-și facă nicio grijă. Se știe doar că numai hoții se feresc să fie priviți și ascultați! Deformație profesională!

JOI, 06 august 2020

Document. Guvernul și-a făcut planul ce face cu banii de investiții anul viitor. Ministerul Finanțelor a dat publicității lista proiectelor de investiții publice semnificative în baza cărora se va croi bugetul național în anul viitor. Prioritizarea investițiilor esențiale s-a făcut în baza informațiilor furnizate de 9 dintre ministere. Lista cuprinde 160 de proiecte de investiții prioritare.  Ministerul Transporturilor se află pe primul loc cu 130 proiecte, cu o valoare actualizată totală de 197.087.910 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 130.891.914 mii lei. Printre cele mai scumpe proiecte de la transporturi sunt Autostrada Sibiu-Pitești (18,5 mld lei) și reabilitarea liniei de cale ferată Curtici-Simeria (10,9 mld lei). Ministerul Sănătății gestionează un număr de 6 proiecte, cu o valoare actualizată totală de 8.714.863 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 8.707.361 mii lei, din care 4 proiecte sunt proiecte noi și 2 proiecte în implementare. La sănătate, printre cele mai importante proiecte sunt spitalele regionale Craiova, Cluj și Iași, fiecare în valoare de peste 2 miliarde de lei. Începând din 2021 se vor aloca prioritar bani pentru finalizarea acumulării de la Mihăileni pe râul Crișul Alb (termen de finalizare 2024), Modernizare DN 7A Brezoi – Petroșani,  km 0+000 – 86+600, sector km 0+000 – 62+000 (termen de finalizare 2023), Drum de legătură DN 66A km 47+600 – km 66+204, Câmpu lui Neag–Cerna”, judeţul Gorj (termen de finalizare 2024), Reabilitare DN 76 (E79) Deva – Oradea, km. 0+000 – km. 184+390 (termen de finalizare 2022), Proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul major de investiții Autostrada Lugoj – Deva (A1) Lot 2 km 27+620 – km 56+220 Secțiunea E și finalizare Secțiunea D (între Holdea – Margina) (termen de finalizare  decembrie 2023), Reabilitarea liniei CF frontieră Curtici – Simeria parte componenta a Coridorului IV Pan-European pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, Tronsonul 2 :km 614-Gurasada şi Tronsonul 3: Gurasada-Simeria (punctaj) (Finanțat din titlul 56.03 – Programe din FC și din titlul 58.03 – Programe din FC) (termen de finalizare 2023), Reabilitarea liniei de c.f. Brasov- Simeria, componentă a Coridorului IV Pan – European pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, sectiunea Coslariu – Simeria (Finanțat din titlul 56.03 – Programe din FC și din titlul 58.03 – Programe din FC) (termen de finalizare 2022). Guvernul a aprobat în ședința de vineri seară memorandumul privind planul marilor investiții prioritare a căror finanțare se va derula prioritar de anul viitor.

VINERI, 07 august 2020

PANDEMIE. Avocatul Poporului luptă din nou pentru dreptul românilor la moarte și boală. După ce, în urma acțiunilor sale și a complicității Curții Constituționale a României, timp de 3 săptămâni guvernul a fost pus în imposibilitatea de a lua măsuri de tratare sub supraveghere medicală, de izolare și de carantinare a pacienților diagnosticați ca fiind pozitiv COVID, Renate Weber recidivează. A anunțat vineri că a atacat la Curtea Constituțională a României doua dintre articolele din noua lege a carantinei.  Avocatul Poporului contestă internarea obligatorie pentru 48 de ore a bolnavilor de covid și dreptul autorităților de a reloca personal medical funcție de urgențele apărute în pandemie. Ca efect, dacă Curtea Constituțională îi va cânta din nou în strună doamnei Weber, guvernul va pierde pentru a doua oară din abilitările sale ce îi permit, conform legii, să ia măsuri de prevenire a răspândirii pandemiei, iar românii vor deveni din nou mai liberi să aleagă moartea și boala, ca să nu mai pomenim de riscul transmiterii virusului. Noua inițiativă malefică a Avocatului Poporului, a generat reacția primului ministru care a etichetat-o ca ”un atac împotriva intereselor fundamentale ale României”. Este practic linia politică pe care a mers permanent în ultimii ani domnul Anton Tăriceanu (ALDE) care o patronează politic pe doamna Weber. Există însă de data asta un fapt inedit. Avocatul Poporului contestă la CCR articole de lege care au fost în prealabil acceptate și votate și de PSD în Parlament. Dat fiind faptul că în urma ultimelor negocieri, social-democrații au refuzat să mai dea pomană electorală domnului Tăriceanu și partidului său, atacul doamnei Weber trădează,  într-un fel, disperarea șefului ALDE care pare decis să tragă după el în picaj pe toată lumea: guvernul PNL, majoritatea PSD din Parlament și toți românii care se vor îmbolnăvi sau vor muri din cauza talentului legislativ criminal al doamnei Weber. Unii au numit acest tip de politică ”kamikaze”. Și chiar, în democrație cum se repară un Avocat al Poporului defect?

SÂMBĂTĂ, 08 august 2020

În statistica oficială, turiștii străini care ne vizitează nu sunt de fapt turiști.  Potrivit datelor făcute publice de Institutul Național de Statistică, turiștii străini nu petrec, în medie, decât doua nopți în România. Cifra e identică, fie că e vorba de perioada de dinaintea pandemiei, fie de cea de acum.  Prin urmare, e foarte greu ca acești străini să reprezinte ceea ce îndeobște este catalogat ca turist. În analiza acestor date, specialiștii în turism consideră că România nu este o destinație de plăcere pentru turismul mondial. În turismul de plăcere, care presupune vizitarea de atracții turistice, activități de divertisment, deplasări în circuit, cazări și mese multiple în diverse locuri,  durata unui sejur depășește cu mult 2 zile, acesta putând varia între 7 și 14 zile. Potrivit INS, în iunie 2019 au venit în România 286.100 de turiști străini, aceștia petrecând 551.000 nopți, adică mai puțin de doua nopți fiecare, în medie. Același trend se vede și în pandemie, când, în iunie 2020, am avut 13.000 de turiști străini, care au petrecut în România 27.300 de nopți. Ce este și mai lipsit de orice palmares, este că situația se repetă și în cazul turiștilor români care se deplasează în diverse locuri din țară. Explicația este că în statistica pe turism, numărătoarea se face involuntar pe oameni de afaceri. Majoritatea celor care se cazează în hotelurile din România vin în interes de business, nu ca turiști. Așa se și explică de ce numărul de nopți de cazare rezervate de aceștia nu trec de două. Concluzia nu onorează industria ospitalității din România: străinii ne vizitează mai mult de nevoie, decât de plăcere. Și nici chiar turismul ”de răzbunare” de după relaxare restricțiilor nu a schimbat asta.

 

DUMINICĂ, 09 august 2020

Fotografia săptămânii

 

Ședința foto a tinerei mirese Israa Seblani a fost spulberată de suflul exploziei de la Beirut la câteva secunde după ce această fotografie a fost făcută.

 

Monica Pană