RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 04 NOIEMBRIE 2024
R. MOLDOVA FACE PAȘI SPRE EUROPA
În timp ce America se îndepărtează, Republica Moldova face pași spre Uniunea Europeană. Maia Sandu a obținut un rezultat cu 10 puncte procentuale peste candidatul pentru care Rusia a tras sfori, a amenințat, intimidat, sau a mituit zeci de mii de cetățeni pentru a influența votul. Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a câștigat un nou mandat prezidențial în Republica Moldova, obținând 55,03% din voturi, conform rezultatelor procesate din 2194 de procese verbale. Sandu a fost votată de 913982 de alegători, în timp ce contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a obținut 747,003 de voturi, reprezentând 44,97%. Diferența de peste 10% de voturi între cei doi candidați indică o victorie decisivă pentru actuala președintă. Victoria în alegerile prezidențiale reprezintă o confirmare a sprijinului popular pentru politica pro-europeană pe care Maia Sandu a promovat-o pe parcursul întregii sale cariere. Sandu și-a exprimat în repetate rânduri angajamentul pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, subliniind că acesta este principalul obiectiv al mandatului său. Pasul făcut acum de R. Moldova spre Europa prin realegerea Maiei Sandu este important, dar, după cum observau analiștii politici, este doar o victorie de etapă. Pentru ca dna Sandu să-și poată duce până la capăt programul, are nevoie de o majoritate parlamentară, iar pentru asta trebuie ca partidul domniei sale în solidar cu toate celelalte forțe politice orientate spre Bruxelles să formeze o majoritate după alegerile parlamentare din 2025. Și mai este o nuanță de luat în seamă. Diferența de acum a făcut-o voturile moldovenilor din diaspora care au ieșit la vot masiv stabilind un nou record de participare. În țară, Maia Sandu ar fi pierdut, adică cetățenii printre care trăiește acasă sunt mai degrabă fideli Moscovei decât Bruxelles-ului. De aceea câștigarea alegerilor parlamentare de anul viitor va fi un obiectiv extrem de dificil de atins, atâta timp cât este așteptată și o intensificare a interferențelor Regimului Putin menite să aducă voturi pentru partidele pro-ruse din R. Moldova. Dacă partidele pro-occidentale vor reuși să formeze o majoritate în parlamentul de la Chișinău, procesul de aderare al țării la UE se va putea derula în forță. S-ar crea și un precedent. R. Moldova ar fi prima țară care se eliberează din fostul lagăr sovietic fără ca Rusia să o oprească cu tancuri, drone și rachete. Oare e posibil?
MARȚI, 05 NOIEMBRIE 2024
TRUMP REALES. GEOPOLITICA SE CONDIMENTEAZĂ
Nu mai este nici un dubiu. În cea mai mare democrație a lumii, cetățenii nu mai vor ”cea mai mare democrație”. Nu în sensul în care atrocitățile lui Hitler au croit apoi lumea liberă. Oamenii nu mai vor discriminarea pozitivă a celor de culoare, toleranță pentru venetici, cultivarea drepturilor minorităților sexuale, protecția pomanagiilor sociali și, în legea firii generale, protecția celui slab în fața abuzurilor celui puternic. Asta a promis în esență Trump și asta o să facă în timp ce va implanta în toate instituțiile cheie ale democrației americane virusul obedienței totale prin subalterni cu examenul luat la supușenie. Nu știe nimeni dacă democrația americană va rezista. De data asta, la al doilea mandat, Trump știe cum se face, și-a sporit considerabil abilitățile de a anihila orice opoziție instituțională la abuzurile sale și o va face în special în zona cheie a Justiției față de care simte o sete cruntă de răzbunare. E visul oricărui infractor: să taie mâna lungă a legii care-l urmărește. Nu a contat pentru americani, care l-au votat masiv pe Trump așteptând de la el să livreze ca lor să le fie mai bine la buzunar. Aici președintele ales are o rețetă anunțată. Reduceri de taxe, eliminarea impozitului pe bacșișuri, a taxelor pe plățile de securitate socială și reducerea impozitului plătit de firme. Importurile vor fi taxate vamal cu 10 %, iar cele din China cu o taxă suplimentară de 60%. Și, în ciuda trendului din lumea civilizată cauzat de încălzirea globală, Trump va crește competitivitatea economiei americane eliminând normele costisitoare de protecție a mediului impuse producătorilor americani. Marca Trump în economie fi definită de relaxare fiscală, protecționism și poluare în favoarea competitivității. Era Trump marchează deci finalul neoliberalismului american așa cum l-am cunoscut până acum. Politicile dure anti-migrație și răzbunările politice în justiție vor marca începutul unei mutații spre o societate americană încă nedefinită, dar sigur mult mai puțin umană și tolerantă ca până acum. Realegerea ”marelui blond” va avea sigur și un impact important geopolitic care se va resimți până la noi. În atitudine, America va trece la ”real business” în această parte a lumii. Pentru europeni asta înseamnă că ”tata America” de până acum, devine ”the big boss” care îți cere să plătești corect taxa de protecție cerută ca să te apere. Dintr-o dată, Uniunea Europeană se trezește că nu se mai poate relaxa sub umbrela NATO ținută de americani. Tocmai acum când Rusia și-a trecut economia în regim de război și și-a făcut deja încălzirea la ucis în Ucraina. Interesată mai mult să nu piardă controlul în regiunea Pacific, cu China inamicul public numărul unu, a doua administrație Trump nu va mai permite aliaților tradiționali șmecherii în plata cotelor stabilite ca și contribuție la apărarea comună. De exemplu, în 2023, România a cheltuit 1,6% din produsul intern brut pe apărare, semnificativ sub ținta de 2,5% anunțată de guvernanți. Țara noastră a fost sub media statelor NATO, dar a alocat un buget-record pentru armată în 2024, iar estimările NATO arată o cheltuială de 2,25% din PIB anul acesta. Doar în 2020 a reușit România să își respecte angajamentul față de NATO, conform acelorași cifre. Fiind așa cum s-a spus un președinte ”tranzacțional”, adică face o politică de tip ”ce-mi dai, dacă-ți dau asta?”, există bănuiala rezonabilă că Trump va stopa războiul din Ucraina oferindu-i lui Putin teritoriile cucerite deja. Nu știm însă ce va primi în schimb. Noi vom ști însă ce vom primi. O amenințare continuă că ne vom învecina cu Rusia. Cei mai optimiști analiști politici sunt de părere că cea mai mare democrație a lumii va rezista 4 ani la presiunile demolatoare al celui de-al doilea încălecat trumpist. E o părere oarecum naivă. Cunoscând admirația dlui Trump pentru dictatorii acestei lumi, cine garantează că președintele american proaspăt reales nu-și va aranja un mandat pe viață!? Pentru că în afaceri, nu există democrație!
MIERCURI, 06 NOIEMBRIE 2024
PE CINE VOTĂM SĂ IASĂ BOLOJAN PREMIER?
Aici am ajuns! Oferta de prezidențiabili e slabă. Nici unul dintre candidați nu are un brand atractiv, o carte de vizită care să impună respect, realizări care să recomande. Chiar și stagiul dlui Geoană la NATO pare tot mai mult o ciudățenie. De la garniturile doi și trei, am trecut la candidați foste garnituri trei și patru. Deficitul de încredere și entuziasm popular care se fac simțite la aceste alegeri sunt pe măsură. Pe lângă slaba calitate a materialului uman propus spre votare, electoratului i se dezvăluie și manevre care alterează până și fair-play-ul competiției pentru Cotroceni. Candidatura eutanasiată de CCR a dnei Șoșoacă, fermele de troli care ar cultiva candidatura dlui Geoană, poziții combative ipocrite a dlui Ciucă emise stând în pat la guvernare cu ”dușmanul” nu ajung să anime prea mult show-ul. Singura mișcare în teren a fost o presupusă propulsare calculată a candidatului rusofil și extremist în turul 2 ca să nu piardă șeful de la PSD. Nu în ultimul rând, dacă cineva ar fi interesat de programul candidaților, ar putea crede că postul vizat e cel de dictator. Că numai un dictator poate să dea case ieftine la oameni, să reducă taxele și impozitele, sau să industrializeze. Un președinte în democrație nu poate așa ceva. Ce propun candidații e prostire în față. Așa se face că pe nepusă masă, în lipsa propriei lor sclipiri și bună reputație, mai mulți candidați la președinție, au băgat capul în poza cu faima de competență a liberalului Ilie Bolojan. Dna Lasconi de la USR, dl Ciucă de la PNL, dl Ciolacu de la PSD au încercat să ciugulească din reputația excelentă de administrator al liderului liberal de la Bihor lăsând să se înțeleagă că votându-i pe ei, românii îl aleg proxy pe dl Bolojan. Reușitele investiționale ale acestuia sunt unanim recunoscute și se evidențiază pozitiv strident în nota generală de stagnare, ineficiență și regres al rezultatelor obținute tradițional de administrația românească. Mulți români ar fi interesați de un scenariu în care dl prim-ministru Bolojan ar face toată România să arate ca Oradea și Bihorul. Luat prin surprindere, Ilie Bolojan, pragmatic, a pus 10 condiții ca să accepte onoarea de a fi șef la Palatul Victoria. Ca să fie premierul pe care românii și-l doresc, dl Bolojan cere nici mai mult, nici mai puțin, decât mână liberă și o clasă politică responsabilă, realistă, curajoasă care acceptă să adopte deciziile necesare pentru a scoate România din deficitele bugetare uriașe. Nu există refuz mai elegant formulat, nu?
JOI, 07 NOIEMBRIE 2024
CUM ARATĂ O ABERAȚIE TOTALĂ?
Vă imaginați?! Un bărbat ”mort”, fără permis de conducere, este prins la volanul unei mașini neînmatriculate după ce fuge fără să plătească de la o stație de benzină?! S-a întâmplat joi la București. Urmărit după ce a fugit dintr-o stație de combustibil fără să plătească alimentarea, polițiștii l-au oprit în trafic pe un bărbat de 54 de ani. Ce au găsit a fost surpriza vieții lor. Bărbatul nu avea permis de conducere! A fost prima constatare. Pe urmă, mașina condusă de el era neînmatriculată. A doua concluzie! Plus furtul! Și dacă toate acestea nu au fost de ajuns, cireașa de pe tort a fost faptul că bărbatul de la volan era înregistrat decedat de 16 ani. În urma cercetărilor s-a stabilit că omul era un client vechi al polițiștilor, având zeci de dosare penale deschise în trecut pentru furt. Toate au fost închise după 2008, an în care bărbatul a obţinut un certificat de deces de la un serviciu de Stare Civilă din judeţul Ilfov. Ingenios, dar cum a fost posibil ca autoritățile să declare mort un hoț cât se poate de viu? Aberație totală!
VINERI, 08 NOIEMBRIE 2024
SURSE. PLANUL LUI TRUMP PENTRU UCRAINA
Vineri trei membri ai personalului Trump, au aruncat pe piață un scenariu privitor la soluția președintelui reales al Americii în ceea ce privește războiul din Ucraina. În esență, Regimul Putin câștigă și rămâne cu cuceririle teritoriale pe care le-a dobândit până acum. Dar sunt o serie de nuanțe. Dacă scenariul va fi acceptat, victoria lui Putin nu va fi deplină. Donald Trump ar putea cere o zonă demilitarizată de 1.300 km între Rusia şi Ucraina. Propunerea prevede ca zona să fie supravegheată de trupe britanice și europene. Ar însemna că Rusia îşi va păstra câştigurile teritoriale realizate în Ucraina cu graniţa actuală îngheţată. Kievul ar trebui, de asemenea, să se asigure că nu va adera la NATO timp de 20 de ani. Ar mai însemna ca Putin să renunţe la cucerirea totală a celor patru regiuni pe care le controlează parţial – Herson, Zaporojie, Doneţ şi Luhansk – , o condiţie fiind ca Ucraina să se retragă din Kursk. Şi Zelenski ar trebui, de asemenea, să renunţe la obiectivul principal de eliberare a tuturor regiunilor ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea. Costurile misiunii militare a UE şi UK ar fi suportate de Europa, Statele Unite având rolul de a înarma Ucraina pentru a descuraja un atac viitor al lui Putin. Este un plan de pace care a mai fost propus de SUA şi aliaţii occidentali Ucrainei în 2023, când avea armata în contraofensivă, dar atunci a fost respins vehement de Volodimir Zelenski. Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, după o revoltă care l-a determinat pe președintele ucrainean, favorabil Rusiei, să fugă. La mai bine de 2 ani și jumătate de la lansarea invaziei, forțele rusești dețin puțin sub 20 % din teritoriu. Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea nu poate fi instaurată până când toate forțele ruse nu sunt expulzate și până când toate teritoriile capturate de Moscova, inclusiv Crimeea, nu sunt returnate. „Planul său de victorie” prezentat luna trecută menține această prevedere, precum și o invitație pentru Ucraina de a adera la NATO, denunțată de mult timp de Rusia. Ucraina a solicitat arme moderne din partea Statelor Unite, precum și autorizația de a le utiliza împotriva țintelor rusești, însă nu a solicitat niciodată desfășurarea de forțe americane pe teritoriul său. Trupele ruse au eșuat în avansul lor inițial asupra capitalei ucrainene Kiev, dar în ultimele luni au capturat o serie de sate de pe frontul de est. Președintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că printre condițiile pentru negocierile de pace se numără abandonarea de către Ucraina a celor patru regiuni pe care Moscova le-a anexat, deși nu deține controlul deplin asupra lor.
SÂMBĂTĂ, 09 NOIEMBRIE 2024
ROMÂNII URCĂ ÎN TOPUL SALARIZĂRII ÎN UE
Chiar dacă în ultimii 30 de ani puterea de cumpărare a românilor a crescut de aproape 16 ori, exista totuși o frustrare. România era penultima în coada clasamentului de salarizare din Uniunea Europeană. Începând de anul trecut lucrurile nu mai stau la fel. În 2023, salariul mediu brut din România a fost peste cele din Grecia, Ungaria și Bulgaria, apropiindu-se de cel din Polonia. Astfel, un angajat român a obținut, în medie, 17.700 de euro, inclusiv taxe, prime și bonificații. Până la media europeană însă mai avem de lucru. Conform datelor furnizate de biroul european de statistică, în 2023, salariul mediu anual pentru o normă întreagă de muncă (40 de ore pe săptămână) a fost de 37.900 de euro la nivelul Uniunii Europene. Mai mult de dublu, față de câștigul mediu anual din România. În prezent, cele mai reduse salarii anuale se găsesc în Bulgaria (13.500 de euro), Ungaria (16.900 de euro) și Grecia (17.000 de euro), România, cu un salariu mediu de 17.739 de euro, fiind astfel mai aproape de Polonia (18.054 de euro). Pe de altă parte, cele mai mari salarii sunt în Luxemburg (81.000 de euro), Danemarca (peste 67.000 de euro) și Irlanda (aproape 59.000 de euro).
DUMINICĂ, 10 NOIEMBRIE 2024
FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII
Klaus Iohannis i-a întors spatele premierului ungar Viktor Orbán. S-a întâmplat când președintele român a ajuns la summitul Comunității Politice Europene de la Budapesta. Viktor Orbán îl aștepta pe Klaus Iohannis pe covorul roșu. Când liderul de la București s-a dat jos din limuzina oficială, nu s-a dus direct la gazdă. S-a întors, s-a dus în spatele mașinii și a schimbat câteva cuvinte cu șefa de protocol de la Cotroceni, care îl însoțea. Premierul ungar a rămas acolo, așteptând să fie băgat în seamă. La un moment dat, chiar s-a întors și a aruncat o privire nedumerită către jurnaliști. Aproape 20 de secunde a durat acest moment stânjenitor, o „eternitate” în cercurile diplomatice. Că președintele Iohannis, o figură ștearsă și anostă a politicii de pretutindeni, i-a întors spatele timp de 20 de secunde premierului maghiar e lipsit de importanță! Întrebarea este când acestui cal troian al lui Putin în Europa îi va întoarce spatele Bruxelles-ul?!
Monica Pană
